Scenariile politice și debutul atacurilor publice la Radu Marinescu
Radu Marinescu, ministrul Justiției, se află în centrul unui context politic tensionat, la doar câteva zile după declanșarea procedurii oficiale de selecție pentru procurorii-șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT.
Gândul a prezentat anterior mai multe scenarii privind evoluțiile politice posibile, iar la scurt timp după publicarea acestora au apărut primele atacuri directe la adresa ministrului.
Potrivit calendarului oficial, mandatele șefilor Parchetului General și DNA expiră la finalul lunii martie 2026, iar procedura de selecție este programată între 8 ianuarie și 2 martie 2026. Contextul este complicat de negocierile politice mai largi, care includ și discuții despre conducerea serviciilor de informații, într-un Parlament unde fără PSD nu există o majoritate stabilă.
Dintre cele trei scenarii analizate, primul presupunea o înțelegere între președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, cu ieșirea forțată a PSD de la guvernare și schimbarea lui Radu Marinescu de la conducerea Ministerului Justiției. La doar câteva zile distanță, acest scenariu pare să capete contur prin apariția unor acuzații publice care îl vizează direct pe ministru.
Acuzațiile de plagiat și avertismentele din spațiul public
Un prim semnal a venit din zona presei de investigație, unde jurnalista Emilia Șercan a publicat o analiză în care susține că o parte semnificativă din teza de doctorat a lui Radu Marinescu ar conține pasaje plagiate. Potrivit acesteia, mai mult de jumătate din lucrarea de doctorat în Drept ar fi realizată prin preluarea neautorizată a unor texte din alte lucrări de specialitate.
Cu doar câteva ore înainte de apariția investigației, jurnalistul Patrick André de Hillerin avertiza, într-o postare publică, că vor urma cereri de demisie sau demitere la adresa ministrului Justiției. Acesta anticipa reacții din partea societății civile, a presei și a unor partide politice, legând momentul apariției acuzațiilor de contextul declanșării procedurii de selecție pentru șefii marilor parchete.
În mesajul său, Patrick André de Hillerin a subliniat că, spre deosebire de alte cazuri de plagiat care au fost tergiversate sau închise fără consecințe, situația lui Radu Marinescu ar putea urma un alt traseu, cu presiuni politice crescute și solicitări explicite de retragere din funcție.
Poziția ministrului Justiției și ipotezele privind un interimat
Radu Marinescu a respins acuzațiile de plagiat, într-o declarație acordată PressOne, afirmând că nu consideră că a încălcat normele academice în vigoare la momentul elaborării tezei sale de doctorat. Ministrul a explicat că lucrarea a fost realizată în 2009, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru, și a fost evaluată și validată de comisia de doctorat și de CNATDCU, fără a fi semnalate nereguli.
„Eu nu consider că am plagiat.
Am terminat ca șef de promoție, am intrat în avocatură printre primii, iar doctoratul l-am elaborat la aceeași universitate la care am terminat studiile, în conformitate cu normele timpului și sub coordonarea unui profesor academician reputat, Dumnezeu să-l odihnească, domnul Ion Dogaru.
Repet, am elaborat această teză în conformitate cu rigorile momentului și sub îndrumarea profesorului coordonator. (…)
Nu a existat niciun fel de semn de întrebare, nu mi-a fost semnalat niciun fel de dubiu. N-aș fi avut niciun fel de motiv să nu citez pe cineva. Eu nu am avut o carieră universitară, o catedră universitară, nu am căutat niciodată acest lucru… (…)
Dacă aveți suspiciuni, se poate verifica de către autorități și stabili dacă a fost sau nu a fost ceva în neregulă. Asta pot să vă spun”, a declarat Radu Marinescu.
În paralel, avocatul Toni Neacșu a avansat ipoteza potrivit căreia ancheta jurnalistică ar exercita presiuni pentru demisia sau demiterea ministrului, astfel încât procedura de numire a procurorilor-șefi să fie finalizată de un ministru interimar. În acest scenariu, premierul Ilie Bolojan ar putea prelua temporar portofoliul Justiției și ar avea un rol decisiv în formularea propunerilor către CSM și președintele României.
„Radu Marinescu a apucat să spună că numirile șefilor parchetelor nu au cum să fie politice pentru că legea nu permite, așa că de mâine trebuie să plece acasă. Evident, dacă un ministru, fie el și de justiție, își dă demisia sau este demis, președintele numește un ministru interimar, care poate fi și Ilie Bolojan. Procedura de desemnare a procurorilor șefi continuă, dar cel ce se opune numirilor pe criterii politice, fie și numai declarativ, nu mai e”, spune Toni Neacșu.
Detaliile investigației PressOne și calendarul selecției din justiție
Analiza PressOne susține că aproximativ 56,68% din teza de doctorat intitulată „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil” ar conține texte copiate din alte lucrări, unele fără citare, inclusiv pasaje întinse pe zeci de pagini consecutive. Investigația indică drept surse principale mai multe volume de specialitate publicate între 1996 și 2006, unele dintre ele neincluse în bibliografia tezei.
Acuzațiile apar într-un moment sensibil, având în vedere că Ministerul Justiției a anunțat oficial declanșarea procedurii de selecție pentru funcțiile de conducere din marile parchete. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 9 februarie 2026, iar interviurile sunt programate pentru finalul lunii februarie. Rezultatele urmează să fie publicate pe 2 martie 2026, când ministrul Justiției va înainta propunerile către CSM.
În apărarea sa, Radu Marinescu invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 364 din 8 iunie 2022, care stabilește că standardele de etică și calitate științifică trebuie analizate în raport cu legislația în vigoare la momentul acordării titlului de doctor. Potrivit acestei decizii, evaluările realizate de comisia de doctorat și validate de CNATDCU nu pot fi reexaminate sub aspectul valorii științifice, pentru a evita insecuritatea juridică.
În acest context, cazul lui Radu Marinescu rămâne strâns legat atât de dezbaterea privind integritatea academică, cât și de echilibrul politic necesar finalizării uneia dintre cele mai importante proceduri din justiția română.
