Capacitatea scăzută de absorbție a fondurilor europene – principalul risc al Planului de Creștere Moldova-UE, avertizează experții
Principala provocare pentru succesul Planului de Creștere Moldova-UE nu este lipsa finanțării, ci incapacitatea instituțiilor statului de a gestiona proiecte mari, cu efecte economice vizibile.
Directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Stanislav Ghilețchi, a explicat că autoritățile moldovene nu reușesc să utilizeze integral nici măcar fondurile bugetare interne, ceea ce reflectă o problemă structurală de implementare.
El a afirmat că, din 2015 până în prezent, guvernul nu a reușit să absoarbă integral bugetele destinate investițiilor și a oferit exemplul anului trecut, când au rămas necheltuite peste 300 de milioane de lei. În opinia sa, această situație arată necesitatea consolidării capacităților administrative și a orientării investițiilor spre proiecte strategice, cu valoare economică adăugată, potrivit Radio Chișinău.
Ghilețchi a considerat că Republica Moldova se concentrează prea mult pe inițiative minore, cum ar fi voucherele culturale sau programele de sprijin pentru diaspora, care pot avea un impact social pozitiv, dar nu generează creștere economică substanțială. El a avertizat că, prin proiecte de dimensiuni reduse, nu se pot absorbi 2 miliarde de euro și nici nu se poate atinge obiectivul ambițios de dublare a PIB-ului.
În acest context, expertul a pledat pentru prioritizarea unor proiecte mari de infrastructură, precum construcția de autostrăzi care să lege Chișinăul de nordul țării sau de centre regionale importante, precum Iași și București. El a spus că ar fi preferabil să fie realizate trei proiecte majore, cu impact real, în locul a sute de proiecte mici, care consumă resurse fără a produce valoare publică semnificativă.
„Din anul 2015 până la moment, autoritățile nu au reușit să absoarbă propriul buget. Anul trecut, pe proiecte de investiții din banii contribuabililor noștri, am utilizat cu 300 de milioane de lei mai puțin decât aveam alocat. Problema este cum rezolvăm noi, să creștem un pic capacitățile în generarea unor proiecte care să poată să absoarbă.
Noi suntem buni la generare de proiecte mici – voucherul cultural, suport pentru diaspora – care posibil au un impact social, dar ele au un impact mic la nivel global. Cu asemenea proiecte nu ai cum să absorbi 2 miliarde de euro. Evident că obiectivul nostru să dublăm PIB-ul nu se va realiza.
Noi trebuie să identificăm exact acele acțiuni majore, chiar dacă nu vom reuși în fiecare sat să reabilităm un kilometru de drum. Dar, posibil, noi avem nevoie de un drum, de o autostradă care să unească aeroportul Chișinău cu partea din nord sau Chișinău cu București, Chișinău cu Iași.
În loc să facem 100 de proiecte mici, facem 3 proiecte mari care să genereze acea valoare publică de care noi avem nevoie”, a explicat șeful IPRE.
Dublarea PIB-ului Moldovei în următorii 10 ani și crearea a peste 100.000 de locuri de muncă
Planul de Creștere, structurat pe doi piloni — Reforme și Investiții, urmărește, printre altele, dublarea produsului intern brut în următorul deceniu și crearea a peste 100.000 de locuri de muncă. Totuși, Dorina Roșca, președintele Institutului European de Studii ale Dezvoltării din Paris și doctor în economie a dezvoltării, a avertizat că aceste obiective trebuie privite cu realism, ca scenarii orientative, nu ca promisiuni absolute.
Ea a atras atenția că succesul depinde în mare măsură de calitatea și direcția investițiilor, precum și de capacitatea administrativă de a implementa reformele necesare. Roșca a subliniat că, fără o abordare sistemică, obiectivele Planului riscă să se transforme în simple slogane populiste.
Economista a evidențiat și importanța echilibrului între investițiile în infrastructură, educație și mediul de afaceri, subliniind că o orientare unilaterală poate genera dezechilibre: o țară cu infrastructură modernă, dar fără forță de muncă pregătită, sau, invers, absolvenți bine instruiți, dar fără locuri de muncă adecvate.
În final, expertul a concluzionat că Planul de Creștere Moldova-UE oferă o oportunitate istorică pentru dezvoltare, însă succesul său va depinde exclusiv de capacitatea statului de a trece de la planificare la implementare concretă.
„E greu să spunem că în zece ani noi o să dublăm în termeni reali produsul intern brut. Probabil trebuie să vedem acest obiectiv mai degrabă ca un scenariu, nu ca o chestie absolutizată. Depinde de acei doi piloni- de ce investiții, cum vor fi efectuate investițiile, cât de corect vor fi efectuate.
Noi avem o mare problemă- capacitatea administrativă de a efectua aceste reforme și de a efectua aceste investiții. Deci probabil ar trebui să începem de aici ca să nu transformăm acest obiectiv într-un slogan populist. Eu cred că abordarea trebuie să fie sistemică, iar planul are o abordare sistemică.
Dacă noi ne vom axa mai mult pe proiecte de infrastructură și mai puțin pe proiecte de educație, o să ne pomenim că avem infrastructură și nu avem oameni.
Dacă o să ne axăm mai mult pe educație și mai puțin pe partea de afacere, o să ne pomenim că avem oameni pe care i-am pregătit pentru export și nu avem infrastructura instituțională, cea de afacere. toată problema este în ce măsură vom reuși să păstrăm acest echilibru”, a afirmat Dorina Roșca.
Programul prevede o finanțare totală de 1,9 miliarde de euro până în 2027, din care 20% reprezintă granturi nerambursabile, iar restul constă în credite cu dobândă de 0,2%, rambursabile în 40 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani.
