Planeta se apropie de un prag critic. Cu cât vor crește temperaturile la nivel global

Într-un nou semnal de alarmă privind evoluția climei, oamenii de știință avertizează că planeta se apropie rapid de pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris. Potrivit celui mai recent raport privind Indicatorii Schimbărilor Climatice Globale, încălzirea provocată de activitatea umană este estimată să ajungă la 1,37°C.

Temperaturile globale continuă să crească. Datele care îi îngrijorează pe specialiști

Analiza, realizată de peste 70 de cercetători din 56 de instituții și 17 țări, arată că menținerea actualului nivel al emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea conduce la depășirea limitei de 1,5°C în jurul anului 2030.

Cea de-a patra ediție a raportului Indicatorii Schimbărilor Climatice Globale, publicată pe 11 iunie în revista Earth System Science Data, monitorizează principalii parametri care indică ritmul și cauzele transformărilor climatice. Datele prezentate arată că încălzirea globală continuă să se accelereze, iar influența activităților umane rămâne factorul dominant.

„Studiul nostru arată că emisiile de gaze cu efect de seră sunt la un nivel record, provenite în principal din arderea combustibililor fosili”, afirmă dr. William Lamb, cercetător principal la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic din Germania.

Bugetul global de carbon se reduce rapid

Potrivit raportului, bugetul global de carbon — cantitatea totală de dioxid de carbon care mai poate fi emisă fără a depăși pragul de 1,5°C față de perioada preindustrială — a ajuns la doar 130 de miliarde de tone de CO2 de la începutul anului 2026.

La ritmul actual al emisiilor, această rezervă ar putea fi consumată în aproximativ trei ani. Limita de 1,5°C reprezintă unul dintre obiectivele esențiale ale Acordului de la Paris din 2015, tratat internațional destinat reducerii celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice.

Datele analizate arată că emisiile globale de gaze cu efect de seră au atins în 2024 un nou maxim istoric, de 56,8 miliarde de tone echivalent CO2. Creșterea este asociată în principal utilizării combustibililor fosili.

În același timp, concentrațiile celor trei gaze majore responsabile pentru efectul de seră — dioxidul de carbon, metanul și oxidul de azot — au continuat să crească după 2019. Nivelul de CO2 din atmosferă a ajuns la 425,6 părți per milion.

„Totul se reduce la un principiu simplu: emitem mai multe gaze cu efect de seră decât oricând, ceea ce provoacă creșterea nivelului de gaze cu efect de seră, care captează din ce în ce mai multă căldură în atmosferă și dezechilibrează lumea”, explică dr. Matt Palmer, cercetător la Oficiul Meteorologic al Marii Britanii.

Dezechilibrul energetic al Pământului atinge un nou record

Raportul evidențiază și creșterea accelerată a dezechilibrului energetic al Pământului, adică diferența dintre energia primită de planetă și cea care este eliberată înapoi în spațiu. Conform cercetătorilor, acest indicator s-a mai mult decât dublat în ultimele decenii și a ajuns la cel mai ridicat nivel măsurat până în prezent. Fenomenul arată că planeta acumulează căldură într-un ritm fără precedent în perioada observațiilor moderne.

„Dezechilibrul energetic al Pământului crește rapid, provocând schimbări în fiecare componentă a sistemului climatic, inclusiv încălzirea oceanelor și a continentelor, dezghețul permafrostului, pierderea gheții și creșterea nivelului mării”, spune dr. Karina Von Schuckmann, reprezentantă a institutului francez de cercetare Mercator Ocean International.

Cercetătorii subliniază că efectele acestui proces sunt deja vizibile în numeroase regiuni ale lumii, atât în mediul marin, cât și pe uscat.

Oceanele se încălzesc, iar nivelul mărilor continuă să urce

Nivelul global al mărilor a atins în 2025 un nou maxim, fiind cu aproximativ 23 de centimetri mai ridicat decât în 1901. În plus, ritmul de creștere continuă să se accelereze. Oceanele absorb o mare parte din excesul de căldură acumulat în sistemul climatic, iar temperaturile medii la suprafața mărilor au înregistrat anul trecut al doilea cel mai ridicat nivel observat până acum.

Raportul introduce și un nou indicator referitor la valurile de căldură marine. Datele arată că numărul zilelor afectate de astfel de fenomene s-a triplat la nivel global între 1991 și 2025.

Numai în 2025 au fost înregistrate 65 de zile de valuri de căldură marine la nivel mondial. Cercetătorii avertizează că aceste episoade afectează ecosistemele, pun presiune asupra resurselor piscicole și influențează mecanismele ocean-atmosferă care contribuie la reglarea climei.

Temperaturile extreme se intensifică și pe uscat

Pe continente, tendința este similară. Temperaturile maxime medii înregistrate pe uscat în ultimii zece ani au fost cu aproape jumătate de grad Celsius mai ridicate comparativ cu deceniul anterior. Această creștere contribuie la intensificarea episoadelor de căldură extremă observate în diferite regiuni ale lumii.

„Aproape toată încălzirea din ultimul deceniu este cauzată de activitățile umane”, afirmă dr. Samantha Burgess de la Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice. „Impactul asupra mijloacelor de trai și a ecosistemelor se resimte deja la nivel mondial și se va accelera pe măsură ce temperaturile continuă să crească.”

Autorii raportului atrag atenția și asupra unei alte probleme care ar putea afecta monitorizarea schimbărilor climatice. Reducerea finanțării pentru unele programe internaționale de observare și colectare a datelor riscă să creeze goluri importante în bazele de informații utilizate de cercetători și factorii de decizie.

Printre exemplele menționate se numără eliminarea programului global de monitorizare a calității aerului al Departamentului de Stat al SUA, decisă anul trecut de administrația Trump. „Fără aceasta, evaluările viitoare vor fi mult mai dificile într-un moment în care sunt necesare acțiuni climatice urgente”, avertizează dr. Chris Smith de la Institutul Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate.