Plaje închise și alerte sanitare în Europa. Bacteria care profită de temperaturile tot mai ridicate

Sezonul estival a început, iar milioane de turiști se pregătesc să ajungă pe litoral. În paralel însă, mai multe regiuni de coastă din Europa se confruntă cu o problemă sanitară: proliferarea bacteriilor marine favorizată de schimbările climatice. În Spania, situația a dus deja la închiderea unor plaje, iar fenomenul stârnește îngrijorare în întreaga zonă a Mării Mediterane.

Bacteria care se dezvoltă odată cu încălzirea mărilor pune presiune pe litoralul european

În ultimii ani, diverse sectoare ale litoralului european au fost afectate de episoade de contaminare și alerte de sănătate publică. Aceste situații au determinat restricții temporare privind accesul la mare, pe fondul creșterii temperaturii apei și al presiunii turistice tot mai mari exercitate asupra ecosistemelor de coastă.

„Mediterana ne arată ce înseamnă o lume mai fierbinte”, afirmă Hatim Aznague, analist al proiectului Union for Mediterranean, Acțiune Climatică și Reziliență Energetică, într-o declarație acordată Euronews. Acesta subliniază că statele riverane au încă posibilitatea de a acționa împreună pentru limitarea efectelor fenomenului. „Țările care împart această mare pot încă alege să împartă o soluție”.

Problema este urmărită cu atenție de specialiști, deoarece modificările climatice influențează direct condițiile în care anumite microorganisme se dezvoltă și se răspândesc.

Bacteria Vibrio, în centrul preocupărilor sanitare

Una dintre cele mai monitorizate bacterii este Vibrio, cunoscută popular drept bacteria „carnivoră”. Acest microorganism trăiește în mod natural în apele marine și salmastre, în special în zonele unde râurile se varsă în mare.

Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), Vibrio este prezentă în fructele de mare, iar anumite tulpini pot provoca afecțiuni care variază de la gastroenterite până la infecții severe, uneori cu evoluție fatală.

Printre speciile întâlnite cel mai frecvent în Europa se numără Vibrio vulnificus, Vibrio parahaemolyticus și anumite variante de Vibrio cholerae. Specialiștii avertizează că infectarea se poate produce prin consumul de fructe de mare crude sau insuficient preparate, dar și prin contactul dintre apa contaminată și răni deschise.

„Bacteriile nu sunt povestea, ci mesagerii; povestea este o mare dezechilibrată de căldură și poluare”, declară Hatim Aznague.

Infecții grave și avertismente pentru sezonul estival

Organizația Gavi explică faptul că Vibrio este înrudită cu bacteria responsabilă de holeră, însă cele două microorganisme provoacă afecțiuni diferite. „Vibrio este o rudă apropiată a bacteriei care provoacă holera, deși cele două microorganisme provoacă boli foarte diferite”, precizează organizația.

În formele severe, infecția poate provoca fasceită necrozantă, afecțiune care duce la distrugerea rapidă a țesuturilor din jurul unei răni. În anumite cazuri, bacteria poate pătrunde în sânge și poate declanșa sepsis, iar unii pacienți ajung să necesite amputarea membrului afectat.

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a atras atenția asupra unui risc crescut de infectare cu Vibrio pe durata sezonului cald. Pericolul este considerat mai ridicat în perioadele caracterizate de valuri de căldură și în zonele costiere puțin adânci, unde temperatura apei crește mai rapid.

Experții avertizează că problema depășește sfera sănătății publice. Dezvoltarea acestor bacterii este favorizată de ecosisteme marine aflate sub presiunea încălzirii globale și a degradării mediului.

Mediterana, una dintre cele mai vulnerabile regiuni

Marea Mediterană este considerată de comunitatea științifică una dintre zonele cele mai expuse efectelor încălzirii globale. Potrivit lui Aznague, fenomenul observat în prezent nu reprezintă un episod izolat.

„Este important de subliniat faptul că Marea Mediterană nu este o victimă a schimbărilor climatice, ci o avanpremieră a acestora. Este una dintre mările cu încălzirea cea mai rapidă de pe planetă”, a declarat expertul.

Analistul explică faptul că temperaturile mai ridicate ale apei, combinate cu poluarea și reducerea salinității în anumite sectoare de coastă, creează condiții favorabile pentru multiplicarea agenților patogeni.

Rapoartele recente ale EFSA estimează că prezența bacteriilor Vibrio în fructele de mare va continua să crească atât în Europa, cât și la nivel global. Tendința este asociată schimbărilor climatice și este observată mai ales în zonele cu salinitate redusă și în estuare.

 

Impact asupra turismului și economiilor locale

lângă implicațiile medicale, răspândirea bacteriei Vibrio generează efecte economice directe pentru regiunile de coastă. Multe comunități depind de activitatea turistică, iar orice restricție privind accesul la plajă poate produce pierderi importante.

Închiderea temporară a plajelor sau emiterea unor avertizări sanitare în perioadele de vârf ale sezonului afectează unul dintre cele mai importante sectoare economice europene. „O plajă închisă reprezintă un impact climatic cu o factură aferentă”, spune analistul, care atrage atenția și asupra efectelor pe termen lung asupra imaginii destinațiilor turistice.

Marea Mediterană rămâne cea mai vizitată regiune turistică din lume, iar hotelurile, restaurantele și numeroase afaceri locale depind de stabilitatea și atractivitatea litoralului.

Datele EFSA indică faptul că temperaturile în creștere și fenomenele meteorologice extreme extind numărul zonelor vulnerabile. În același timp, identificarea unor forme de rezistență antimicrobiană la anumite tulpini de Vibrio amplifică preocupările specialiștilor din domeniul sănătății publice.

Un fenomen considerat deja o realitate

Pentru Uniunea pentru Mediterana, problema nu mai aparține unui scenariu viitor, ci reprezintă o realitate prezentă. Regiunea este privită ca un indicator al transformărilor care ar putea afecta și alte zone ale lumii în următoarele decenii.

Hatim Aznague susține că răspunsul necesită cooperare între state și măsuri coordonate pentru protejarea sănătății populației și a mediului marin. „Nu este acceptabil să facem concesii în ceea ce privește sănătatea noastră sau clima.”

În acest context, bacteria Vibrio este privită de specialiști nu doar ca o amenințare sanitară în creștere, ci și ca un semnal al schimbărilor profunde prin care trec ecosistemele marine. După cum rezumă analistul în timpul interviului, „Bacteriile nu sunt povestea, ci mesagerii; povestea este despre o mare dezechilibrată de căldură și poluare.”