Piața imobiliară intră în 2026 cu decizii mai lente și verificări mai stricte
Piața imobiliară traversează începutul anului 2026 într-o etapă de ajustare, în care creșterea prețurilor nu mai este dublată de un volum ridicat de tranzacții. Atât cumpărătorii, cât și dezvoltatorii adoptă o abordare mai precaută, iar procesul de vânzare-cumpărare se prelungește semnificativ față de anii anteriori.
Cei interesați de achiziții acordă mai mult timp evaluării solidității financiare a dezvoltatorilor, istoricului de livrări și etapizării proiectelor. Documentația juridică, eficiența energetică și perspectivele reale de închiriere sau revânzare au devenit criterii centrale în luarea deciziilor, în detrimentul achizițiilor rapide, motivate exclusiv de teama scumpirilor.
De cealaltă parte, dezvoltatorii sunt mai rezervați în lansarea de proiecte noi, pe fondul costurilor ridicate de construcție și al incertitudinilor administrative. Acest context contribuie la menținerea unui stoc limitat de locuințe noi, ceea ce susține nivelul prețurilor, chiar și în condițiile unui număr mai redus de tranzacții.
Orașele se desprind tot mai clar: Cluj-Napoca conduce, Iași rămâne cel mai accesibil
Diferențele dintre marile centre urbane sunt mai vizibile ca oricând pe piața imobiliară în 2026. Cluj-Napoca își păstrează poziția de cel mai scump oraș din țară, cu prețuri medii care depășesc pragul de 3.300 de euro pe metru pătrat pentru apartamentele noi. Chiar dacă ritmul de creștere a fost mai lent decât în alte orașe, nivelul absolut al prețurilor rămâne greu de atins pentru majoritatea cumpărătorilor.
Bucureștiul se consolidează ca a doua cea mai scumpă piață rezidențială, cu valori medii de aproximativ 2.500 de euro pe metru pătrat pentru locuințele noi. Capitala se remarcă prin cele mai consistente majorări anuale, atât pe segmentul nou, cât și pe cel vechi, semn că presiunea cererii rămâne ridicată în zonele bine conectate și cu infrastructură dezvoltată.
Brașovul continuă să atragă interes, în special din zona investițională, iar apartamentele noi se scumpesc mai rapid decât cele vechi. Prețurile au ajuns la aproape 2.700 de euro pe metru pătrat, pe fondul cererii susținute și al atractivității turistice a orașului.
La polul opus, Iașiul rămâne cel mai accesibil mare oraș din România pentru achiziția de locuințe noi. Chiar și după creșteri semnificative într-un singur an, prețul mediu se menține sub pragul de 2.000 de euro pe metru pătrat, ceea ce face din acest oraș o excepție pe harta pieței imobiliare naționale.
București, Brașov și vestul țării dau ritmul scumpirilor diferențiate
Capitala se evidențiază printr-o dinamică accelerată a prețurilor, cu majorări anuale de aproximativ 17% atât pe segmentul locuințelor noi, cât și pe cel al apartamentelor vechi. Cu toate acestea, locuințele construite înainte de anul 2000 rămân mai accesibile decât cele noi, chiar dacă diferența de preț se reduce treptat.
În Timișoara, prețurile apartamentelor noi au rămas relativ stabile în ultimele luni, orașul situându-se pe locul al patrulea în clasamentul celor mai scumpe piețe rezidențiale. În schimb, locuințele vechi s-au scumpit într-un ritm mai alert, ceea ce indică o presiune crescută pe segmentul existent, în lipsa unui stoc nou suficient.
Constanța urmează un traseu similar, cu majorări moderate pe piața locuințelor noi și creșteri mai accentuate pe segmentul vechi. Prețurile apartamentelor construite înainte de 2000 cresc mai rapid decât cele ale proiectelor recente, reflectând interesul pentru zonele consacrate și pentru proprietățile cu acces facil la infrastructură.
Chiriile cresc rapid, pe fondul accesului mai dificil la creditare
Pe fondul prețurilor ridicate de achiziție și al dobânzilor încă mari la creditele ipotecare, tot mai mulți potențiali cumpărători se reorientează către piața chiriilor. Această presiune suplimentară a dus la creșteri vizibile ale chiriilor, în special în marile orașe.
În București, închirierea unei garsoniere a devenit dificilă sub pragul de 400 de euro pe lună, în timp ce apartamentele cu două camere depășesc frecvent 550–600 de euro în zonele bine conectate la transportul public. Tendința este similară și în alte centre urbane, unde cererea ridicată și oferta limitată mențin nivelurile de preț ridicate.
Migrarea către chirie nu mai este o opțiune temporară pentru mulți, ci o soluție pe termen mediu, în așteptarea unei stabilizări a pieței imobiliare și a condițiilor de finanțare.
