Petrolul scade, bursele urcă: traderii avertizează că optimismul ar putea fi exagerat

Prețurile petrolului au continuat să scadă, în timp ce bursele americane au urcat, într-un context marcat de acordul privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Evoluțiile au fost susținute de percepția că riscurile imediate din regiune s-au diminuat, însă o parte dintre traderi consideră că mișcările pieței ar putea fi exagerate.

Piețele globale cresc pe fondul relaxării geopolitice, dar apar semne de prudență

Petrolul WTI, reperul american, s-a stabilizat joi la 76,60 dolari pe baril. Cotația marchează un declin de aproape 10% față de săptămâna anterioară. Prețul benzinei a coborât sub pragul de 4 dolari pe galon, pentru prima dată din luna martie. În același timp, indicii bursieri din Statele Unite se apropie de maxime istorice, potrivit CNN.

„Comercianții stabilesc prețurile într-un fel la perfecție”, a declarat David Oxley, economist șef pentru mărfuri și climă la Capital Economics. El a adăugat: „Este o ușurare că strâmtoarea este deschisă – aceasta este o veste minunată în comparație cu scenariul de coșmar în care ar fi închisă”.

Totuși, Oxley a subliniat că ajustările pot fi prea optimiste: „Dar, de fapt, cred că piața s-ar putea să fi mers puțin prea departe”. El a mai precizat: „Nu este neapărat un semn că totul va fi complet lin în viitor.”

Contractele futures la petrol și gaz au continuat să scadă pe fondul optimismului legat de reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz, după acordul dintre Statele Unite și Iran. Analiștii atrag atenția că reacția piețelor ar putea ignora o serie de riscuri geopolitice încă prezente.

Riscuri persistente în jurul Strâmtorii Hormuz

Traficul prin această rută maritimă rămâne sub nivelurile de dinainte de conflict, iar asigurarea navelor continuă să fie costisitoare. În plus, există în continuare incertitudini legate de posibile mine maritime și de securitatea navigației.

Acordul prevede o încetare a focului pentru 60 de zile, iar scenariile includ posibilitatea reluării tensiunilor sau apariția unor dificultăți logistice dacă ar fi impuse taxe de tranzit de către Teheran. Rămâne deschisă și întrebarea privind ritmul în care producătorii din zona Golfului își pot relua capacitățile afectate.

„Într-adevăr, văd un risc destul de substanțial ca acest lucru să nu se desfășoare la fel de optimist cum poate unii își stabilesc prețurile pe piață”, a declarat Adam Turnquist, strateg tehnic șef la LPL Financial.

Evoluția burselor și reacția investitorilor

Indicele S&P 500 a urcat cu aproximativ 9% de la începutul conflictului cu Iranul, susținut și de interesul puternic pentru sectorul inteligenței artificiale. Piețele americane au continuat să avanseze spre niveluri record.

Totuși, acțiunile au înregistrat scăderi miercuri, după ce Rezerva Federală a menținut dobânzile neschimbate, iar investitorii anticipează posibilitatea unei noi majorări din toamnă. În acest context, piețele par să acorde o pondere mai mare optimismului decât riscurilor geopolitice. „Piața chiar apreciază vestea că s-a ajuns la o înțelegere și apoi nu se gândește cu adevărat la riscurile din următoarele 60 de zile”, a declarat Turnquist de la LPL Financial.

Pe fondul scăderii cotațiilor de la maximele din aprilie, mai multe instituții financiare și-au revizuit estimările pentru finalul de an. Băncile de pe Wall Street au redus așteptările privind evoluția prețurilor.

Analiștii de la Citi au ajustat prognoza pentru petrol la 75 de dolari pe baril pentru trimestrul al treilea, față de estimarea anterioară de 110 dolari. Evoluția rămâne strâns legată de situația din Strâmtoarea Hormuz.

Investitorii urmăresc în continuare dacă traficul prin zonă va crește constant în următoarele săptămâni, în timp ce provocările logistice și de producție persistă la nivel regional. „Mergem pe o linie foarte fină”, a spus Turnquist. „Piața în acest moment, și în special cea a petrolului, presupune că multe lucruri vor merge bine.”