Peste patru miliarde de euro au ajuns în agricultura românească. Florin Barbu: Reușim un nou record de absorbție
SURSA FOTO: Facebook - Florin Barbu
Agricultura românească înregistrează un nivel record al fondurilor europene atrase, depășind patru miliarde de euro livrate deja de Comisia Europeană. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că până la finalul lunii ianuarie România va mai încasa peste un miliard de euro, ceea ce va duce totalul fondurilor absorbite la peste cinci miliarde de euro.
În conturile României a fost deja virată suma de 4.075.862.964 de euro, iar până la sfârșitul lunii ianuarie este așteptată o nouă tranșă în valoare de 1.006.710.849 de euro, potrivit informațiilor oferite de ministrul Florin Barbu pe Facebook.
Florin Barbu spune că agricultura românească beneficiază de miliarde de euro
Aceste sume provin din fonduri europene gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul APIA și AFIR, și sunt direcționate către dezvoltarea fermelor românești și creșterea producției agricole.
Florin Barbu a subliniat implicarea echipelor din cadrul Ministerului Agriculturii, precum și a instituțiilor APIA și AFIR, care au contribuit la administrarea eficientă a fondurilor europene destinate agriculturii românești.
„Mulțumesc tuturor colegilor din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, APIA și AFIR pentru implicare în gestionarea fondurilor europene și direcționarea acestora către dezvoltarea fermelor românești și creșterea producției fermierilor noștri. În conturile României a fost deja virată suma de 4.075.862.964 euro de către Comisia Euorpeană, iar până la finalul acestei luni vom mai încasa suma de 1.006.710.849 euro. Împreună cu fermierii noștri reușim un nou record de absorbție a fondurilor europene pentru agricultura românească, peste 5 miliarde de euro”, a scris Florin Barbu pe Facebook.
Prin aceste rezultate, anul 2025 marchează un nou record de absorbție a fondurilor europene pentru agricultura românească, cu un total ce depășește cinci miliarde de euro. Ministerul Agriculturii anunță că va continua să susțină dezvoltarea fermelor românești, a industriei alimentare și a satelor din România, utilizând integral toate sursele de finanțare disponibile.
„Și vom continua să dezvoltăm fermele românești, industria alimentară și satele României folosind integral toate sursele de finanțare disponibile!”, a conchis ministrul.
Postarea poate fi vizualizată aici.
Coaliția de guvernare a fost marcată de mai multe tensiuni din cauza agriculturii
Anterior, Florin Barbu a transmis că nu a mai primit nicio informare nici în cadrul coaliției de guvernare după respingerea oficială a memorandumului privind Acordul UE–Mercosur. Din momentul în care memorandumului a fost respins, nu au mai existat discuții la nivelul coaliției pe tema Mercosur și că, în calitate de ministru al Agriculturii, nu are informații clare despre forma finală a documentului.
Acesta a precizat că a solicitat să vadă varianta finală a memorandumului și a cerut ca prevederile Acordului Mercosur, în special cele care vizează agricultura și industria alimentară, să fie aplicate pe bază voluntară. De asemenea, ministrul a cerut ca toate amendamentele, garanțiile și condițiile solicitate de România să fie incluse înainte ca acordul să ajungă la vot în Parlamentul European.
Ministrul Agriculturii a mai arătat că încă din anul 2025 a atras atenția asupra impactului negativ pe care Acordul UE–Mercosur l-ar putea avea asupra sectorului agricol din România. El a menționat că, în anul precedent, a avut o întâlnire bilaterală cu omologul său din Franța, în cadrul căreia a cerut Comisiei Europene garanții suplimentare pentru fermierii români și europeni. Totodată, a solicitat realizarea unui studiu de impact privind efectele Acordului Mercosur asupra agriculturii și industriei alimentare.
„De când am respins acel memorandum, eu, ca ministru, nu știu ce s-a întâmplat, n-am avut nicio discuție la nivel de Coaliție despre Mercosur. (…) Am respins acel memorandum, nu știu exact cum este finalizat, chiar aș vrea să-l văd. Am solicitat ca acordul Mercosur, pe parte de Agricultură și industrie alimentară, să fie voluntar. Toate aceste amendamente, garanții, pe care le-am solicitat, să fie trecute când Mercosur intră în PE la vot”, a explicat Florin Barbu, într-o intervenție la Antena 3.
Florin Barbu a subliniat că a cerut explicit ca în acord să fie prevăzut faptul că produsele agroalimentare importate din statele Mercosur trebuie să respecte aceleași standarde aplicate fermierilor din Uniunea Europeană. Un punct esențial semnalat de ministru vizează sectorul zootehnic din România, care, în ultimii ani, a beneficiat de investiții semnificative din partea Ministerului Agriculturii și a guvernelor succesive, în domenii precum creșterea păsărilor, bovinelor pentru carne, ovinelor și porcinelor.
„Încă de anul trecut am avut o întâlnire bilaterală cu omologul meu din Franța și am solicitat CE anumite garanții pentru fermierii români și cei europeni. Am cerut un studiu de impact pe Mercosur în ce privește agricultura și industria alimentară. Am cerut să se prevadă în acest acord dacă produsele agroalimentare care vin din zona Mercosur îndeplinesc standardele care sunt aplicate fermierilor din UE.
Cel mai important lucru vorbim de zootehnia din România. În ultimii ani, ministerul Agriculturii şi guvernele care au fost în România au investit mult în sectorul de pui, în sectorul de vacă de carne, cel ovin, dar şi de porc. Aici vorbim de anumite condiţionalităţi privind creşterea animalelor, care sunt impuse de UE, astfel încât acele state care vin din zona de Mercosur nu au aceste obligaţii pe care le au fermierii din UE”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





