Peste jumătate din fondurile SAFE merg către firme românești. Irineu Darău: În toată țara vor fi oportunități în ce înseamnă industria, în a doua și a treia linie

Peste jumătate din fondurile alocate prin programul european de înzestrare a armatei SAFE vor ajunge la firme românești, a anunțat vineri, 5 iunie 2026, ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău.

Peste jumătate din fondurile SAFE merg către firme românești

Peste jumătate din fondurile alocate prin programul european de înzestrare a armatei SAFE vor ajunge la firme românești, a anunțat vineri, 5 iunie 2026, ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău.

Potrivit spuselor sale, marii furnizori străini, care au semnat contracte pentru aceste fonduri, sunt obligați să recurgă la firme românești pentru diverse etape de producție. Darău a dat asigurări că, în toată țara, vor fi oportunități în ce înseamnă industria, în a doua și a treia linie. Pe scurt, orice companie din industrie, posibil și care nu are experiență pe industria militară, se poate uita la aceste oferte și să le răspundă, a precizat oficialul român.

„În toată țara vor fi oportunități în ce înseamnă industria, în a doua și a treia linie, adică sunt acești mari furnizori care au și garantat, inclusiv cu penalităţi, că vor produce în România și, pe de altă parte, că vor produce în 2030, acești furnizori, au nevoie, la rândul lor, de alți furnizori şi ați văzut abordarea Guvernului, care este în toate contractele pe SAFE, și anume că va exista o platformă, un fel de SEAP/SICAP, cum există la achizițiile publice, în care acești furnizori de primă linie sunt obligați să își publice nevoia către alți furnizori în piața românească. Deci aici orice companie din industrie, posibil și care nu are experiență pe industria militară, se poate uita la aceste oferte și să le răspundă”, a declarat Darău.

Despre programul SAFE

Prin adoptarea SAFE, Uniunea Europeană (UE) a stabilit un nou instrument financiar, garantat din fondurile comunitare, prin care acordă sprijin statelor membre care doresc sa investească în industria de apărare prin achiziții publice comune axate pe capabilitățile prioritare din domeniul militar, capabilități și infrastructură de uz dual.

Sprijinul financiar acordat statelor membre UE prin intermediul SAFE se ridică la suma totală de 150 miliarde de euro, având ca obiectiv finanțarea de investiții urgente și la scară largă în baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB), cu scopul de a stimula capacitatea de producție a statelor membre și a remedia lacunele actuale în materie de capabilități. Scopul final al acestor investiții este consolidarea gradului general de pregătire pentru apărare al UE.

Finanțarea prin SAFE este disponibilă pentru perioada 2026-2030 și oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, având o dobândă redusă (maximum 3%). Astfel, România va începe rambursarea acestor sume abia din anul 2035, într-un interval de 30 de ani.

Principala condiție pentru accesarea finanțării prin SAFE este realizarea achizițiilor publice comune cu cel puțin încă un stat participant (stat membru UE, SEE-AELS sau Ucraina). În mod excepțional, SAFE permite și achiziții care implică un singur stat membru, însă doar pentru o perioadă limitată de timp – cu condiția încheierii contractului de achiziție până în luna mai 2026. O altă cerință importantă pentru eligibilitatea achizițiilor în cadrul SAFE este ca cel puțin 65% din costul estimat al produsului final să fie reprezentat de componente provenite din statele participante.

România a obținut a doua cea mai mare alocare din cadrul Programului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), de peste 16,6 miliarde de euro, după Polonia.

Accesarea Instrumentului SAFE este coordonată de Guvernul României, prin Cancelaria Prim-Ministrului, care gestionează relația cu Comisia Europeană, cooperarea cu statele eligibile și planurile de investiții. Pentru coordonarea, sincronizarea și implementarea Instrumentului SAFE a fost constituit un Grup de lucru interinstituțional, condus de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, cu participarea mai multor autorități publice, inclusiv Ministerul Apărării Naționale, Administrația Prezidențială, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor și Serviciul Român de Informații.