Peste 70% dintre români cred că România merge într-o direcție greșită. Principalele îngrijorări ale cetățenilor. Sondaj INSCOP

Peste 70% dintre români cred că România merge într-o direcție greșită. Principalele îngrijorări ale cetățenilor. Sondaj INSCOP

SURSA FOTO: Dreamstime/Femei

Publicat de Corina Chiriac la 19 februarie 2026, 14:38

Peste 70% dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită, iar principalele probleme care îi preocupă rămân corupția, creșterea prețurilor și sănătatea, arată un sondaj INSCOP Research realizat între 28 ianuarie și 6 februarie 2026 la solicitarea think-tank-ului New Strategy Center. Studiul evidențiază, de asemenea, percepțiile populației asupra războiului din Ucraina, securității naționale și încrederii în liderii internaționali.

Peste 70% dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită

Un sondaj realizat de INSCOP Research, la solicitarea think-tank-ului New Strategy Center, între 28 ianuarie și 6 februarie 2026, arată că românii percep corupția drept cea mai mare problemă a țării, urmată de creșterea prețurilor și de starea de sănătate. Studiul, intitulat „4 ani de război în Ucraina.

Impactul profund asupra opiniei publice din România a inclus și analiza percepțiilor populației asupra direcției țării, războiului din Ucraina, securității naționale și încrederii în liderii internaționali.

În ceea ce privește direcția țării, doar 22,2% dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 73,1% cred că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar 4,7% nu au exprimat o opinie. Optimismul se regăsește mai ales în rândul tinerilor sub 30 de ani, al celor cu studii superioare, al locuitorilor din București și din marile orașe, precum și al votanților PNL și USR.

În schimb, pesimismul predomină în rândul persoanelor peste 60 de ani, al celor cu educație primară, al locuitorilor din mediul rural și al votanților PSD și AUR. Această divizare subliniază influența educației, vârstei, mediului de trai și orientării politice asupra percepției românilor.

Cele mai mari probleme pentru români

Principalele preocupări ale populației sunt corupția, indicată de 32,2% dintre respondenți, creșterea prețurilor, menționată de 23,6%, și starea de sănătate personală și a familiei, cu 13,4%. De asemenea, starea sistemului educațional preocupă 11,7% dintre români, lipsa locurilor de muncă 9,8%, războiul din Ucraina 6,9%, iar starea infrastructurii doar 0,7%.

Analiza detaliată arată că votanții USR și AUR, bărbații și persoanele între 45 și 59 de ani, cu studii superioare și locuitori ai Bucureștiului, percep corupția ca problemă prioritară.

Creșterea prețurilor este mai importantă pentru votanții PSD, tinerii sub 30 de ani și locuitorii din mediul rural. Persoanele peste 60 de ani și cei cu educație primară se declară mai preocupați de starea de sănătate, iar războiul din Ucraina este văzut drept prioritate mai ales de votanții PNL și de seniori.

oameni
SURSA FOTO: Dreamstime – oameni

Percepția românilor asupra războiului din Ucraina

Românii au opinii împărțite despre evoluția războiului din Ucraina. Conform sondajului, 44,5% cred că Rusia va câștiga, în timp ce 23,4% consideră că Ucraina va ieși învingătoare.

Tinerii sub 30 de ani și votanții AUR sunt cei mai înclinați să creadă în victoria Rusiei, în timp ce votanții PNL și USR, femeile, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București au încredere în victoria Ucrainei.

În privința soluțiilor pentru oprirea conflictului, 35,4% dintre români consideră că Ucraina ar trebui să facă concesii, în timp ce 53,3% susțin că Rusia trebuie să se retragă și să returneze teritoriile ocupate.

În ceea ce privește responsabilitatea pentru declanșarea războiului, 54,9% o atribuie Rusiei, 14,1% Ucrainei, 7,7% Statelor Unite, 9% Uniunii Europene, iar 3,5% altor actori.

Românii sunt divizați și în privința sprijinului oferit Ucrainei, 31,5% fiind de acord cu asistență umanitară, 12,2% cu ajutor financiar și 10,5% cu sprijin militar, în timp ce 42,6% consideră că România nu ar trebui să ofere niciun tip de ajutor. În ceea ce privește relația României cu NATO, 40,9% cred că țara ar trebui să respecte obligațiile militare ale alianței, iar 27,4% susțin trimiterea doar a ajutorului medical și alimentar.

Aliații NATO în care românii au cea mai mare încredere

Totodată, 19,6% ar alege neutralitatea, iar 5,5% susțin ieșirea României din NATO. În eventualitatea unui atac rusesc, românii au cea mai mare încredere în protecția NATO, 66,6%, urmată de Franța, 47,7%, SUA, 46,6%, Germania, 44,6%, și Marea Britanie, 38,1%.

Percepția privind pregătirea României pentru un atac rusesc este pesimistă, doar 3,6% considerând că țara este complet pregătită, 9,9% în destul de mare măsură, 31,7% în destul de mică măsură, iar 51,4% cred că România nu este pregătită deloc.

În acest context, 74,4% susțin creșterea bugetului de apărare, 67,1% sprijină serviciul militar obligatoriu, iar românii agreează instruirea în domenii precum prim ajutor, drone sau exerciții de tragere în licee, în proporții între 48% și 92,7%. Doborârea dronelor rusești care survolează teritoriul României este acceptată de 72,9% dintre respondenți.

Sursele de informare pe care se bazează românii

În ceea ce privește sursele de informare, românii se bazează în primul rând pe televiziune (44,7%), rețele sociale (25%) și site-uri de știri (17,8%), iar radio, prieteni sau WhatsApp sunt mai puțin utilizate. În privința încrederii în lideri internaționali, Donald Trump și Emmanuel Macron conduc cu câte 33% fiecare, urmați de Ursula von der Leyen cu 23,7%, Volodimir Zelenski cu 23,1%, Frederick Merz cu 20,8%, Viktor Orban cu 20,5% și Vladimir Putin cu 17,5%.

Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice (metoda CATI) pe un eșantion de 1.100 persoane reprezentativ pentru populația României cu vârsta de peste 18 ani, având o marjă de eroare de ±3% și un grad de încredere de 95%.

Informații articol
Etichete: , ,
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.