Economia României, sub presiune. BNR avertizează: Perspectiva unui război va evidenţia un impact propagat şi persistent

Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), avertizează că agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu și majorarea prețului petrolului creează riscuri de contagiune pentru economiile Uniunii Europene, inclusiv pentru România.

Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), subliniază că o creștere permanentă de 10% a prețului petrolului ar putea adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la inflația anuală, ceea ce ar necesita ajustarea estimărilor economice curente.

Agravarea conflictului din Orientul Mijlociu pune presiune pe economia României

În acest context, adoptarea rapidă a bugetului pentru 2026 devine esențială, iar reducerea deficitului bugetar nu poate fi amânată, fiind o condiție critică pentru credibilitatea statului și stabilitatea economică.

„Estimările noastre arată că o creştere permanentă cu 10% a preţului petrolului va avea un impact anual asupra inflaţiei de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflaţie actuale. Iar perspectiva unui război prelungit, de amploare, va evidenţia un impact propagat şi persistent”, a spus Cosmin Marinescu la conferinţa Rethink Romania.

Deși România are o dependență mai redusă de importurile energetice de petrol, aproximativ 1,5% din PIB în medie anuală în perioada 2022-2024, cu o tendință de scădere spre 1% în 2025, expunerea la variațiile prețurilor bunurilor de consum rămâne semnificativă. Creșterea prețului petrolului poate afecta inflația și poate determina reevaluarea politicilor economice. Tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea determina, de asemenea, marile fonduri de investiții să își reconsidere expunerile la nivel global, adăugând incertitudine suplimentară pe piețele financiare.

BNR subliniază că reducerea deficitului bugetar nu este opțională

BNR subliniază că reducerea deficitului bugetar nu este opțională. Consolidarea fiscală necesită consecvență multianuală și este esențială pentru credibilitatea politicilor statului și stabilitatea economică. Ajustarea poziției bugetare în 2025, estimată la 1,3 puncte procentuale din PIB, nu s-a tradus printr-o reducere proporțională a deficitului de cont curent, care a scăzut ușor de la 8,2% în 2024 la 7,95% în 2025. Totuși, acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, care nu generează datorie, se va îmbunătăți de la 42% în 2025 la 57% în 2026, grație intrărilor de fonduri europene.

„Reducerea deficitului bugetar nu este opţională, ci o condiţie esenţială pentru credibilitatea politicilor statului şi stabilitatea economică. Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară şi să reducem dezechilibrele structurale”, a mai spus acesta.

Economia României își schimbă treptat modelul de creștere

Economia României își schimbă treptat modelul de creștere, de la unul bazat pe consum la unul susținut de investiții. În 2025, creșterea economică a fost de 0,7%, cu o contribuție a investițiilor de 1 punct procentual, depășind aportul consumului, de doar 0,4 puncte procentuale. Această schimbare indică necesitatea continuării politicilor care să stimuleze producția internă și să reducă dependența de consumul imediat. Adoptarea rapidă a bugetului pentru 2026 este considerată esențială pentru a transmite un semnal de stabilitate și încredere în politicile statului.

„Trebuie să continuăm şi să accelerăm acest parcurs (…) pentru a obţine un reviriment al producţiei, care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producţia internă”, a subliniat Cosmin Marinescu.

Marinescu spune că 2026 trebuie să fie „anul fondurilor europene”

De asemenea, Marinescu a subliniat că 2026 trebuie să fie „anul fondurilor europene”, în contextul finalizării PNRR. Utilizarea eficientă a acestor resurse financiare reduce presiunea asupra cheltuielilor publice și stimulează investițiile private, contribuind la creșterea veniturilor la buget.

Fondurile europene reprezintă astfel un element cheie pentru susținerea investițiilor și pentru consolidarea stabilității economice, în contextul riscurilor generate de geopolitica globală și creșterea prețului petrolului.