Premierul Ilie Bolojan a anunțat, într-o postare publicată pe Facebook, că Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget pentru anul 2026. Potrivit șefului Executivului, obiectivul Guvernului este ca documentul să fie aprobat până la sfârșitul săptămânii, iar ulterior să fie trimis în Parlamentul României pentru adoptare.
Ilie Bolojan spune că presiunea asupra bugetului rămâne ridicată
Șeful Guvernului a explicat că bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări majore. Printre acestea se numără reducerea deficitului bugetar, menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, gestionarea costurilor ridicate cu dobânzile, eficientizarea administrației publice și consolidarea economiei pe baze mai sănătoase. Aceste cinci elemente reprezintă principalele direcții care definesc construcția bugetară pentru 2026.
„Ministerul de Finanțe a publicat proiectul de buget. Ne propunem ca până la sfârșitul săptămânii să fie aprobat de Guvern și trimis Parlamentului pentru adoptare. Bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări. Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să mențină un nivel ridicat al investițiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administrația publică și, în același timp, să pună economia pe baze mai sănătoase. Acestea sunt cele cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an”, a scris Bolojan pe Facebook.
Prima mare provocare pentru Guvern este reducerea deficitului bugetar și consolidarea echilibrului financiar al statului. România trebuie să reducă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, echivalentul a 146 de miliarde de lei în anul 2025, la 6,2% din PIB în 2026, adică 127,3 miliarde de lei. Ajustarea necesară pentru atingerea acestui obiectiv este de aproximativ 18,7 miliarde de lei.
Potrivit premierului, această ajustare nu reprezintă doar un exercițiu contabil realizat de Guvern, ci un efort al întregii economii și al întregii societăți. Reducerea deficitului presupune apropierea dintre cheltuielile statului și veniturile pe care acesta le încasează, ceea ce înseamnă că statul trebuie să cheltuiască mai responsabil și să își dimensioneze programele astfel încât diferența dintre venituri și cheltuieli să fie mai mică. Din acest motiv, reducerea deficitului implică și decizii dificile în privința priorităților de cheltuire a banilor publici.
„1. Reducerea deficitului bugetar și consolidarea echilibrului financiar al statului
Prima mare provocare este reducerea deficitului bugetar. România trebuie să scadă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, respectiv 146 miliarde lei în anul 2025, la 6,2% din PIB, respectiv 127,3 miliarde lei, ceea ce se traduce într-o ajustare de aproximativ 18,7 miliarde de lei.
Această ajustare nu este doar un exercițiu contabil al Guvernului. Este un efort al întregii economii și al întregii societăți. Reducerea deficitului bugetar înseamnă apropierea dintre cheltuielile statului și veniturile pe care acesta le încasează. Cu alte cuvinte, statul trebuie să cheltuiască mai responsabil și să își dimensioneze programele astfel încât diferența dintre venituri și cheltuieli să fie mai mică. De aceea, reducerea deficitului presupune decizii dificile privind prioritățile de cheltuire a banilor publici”, a mai scris premierul.
Autoritățile trebuie să mențină un volum ridicat al investițiilor publice
În același timp, autoritățile trebuie să mențină un volum ridicat al investițiilor publice. În prezent există peste 20.000 de investiții aflate în diferite faze de implementare în toate localitățile țării, iar în anii anteriori au fost contractate proiecte peste capacitatea normală de finanțare.
În plus, anul 2026 marchează finalul unui ciclu important de accesare a fondurilor europene, iar una dintre priorități este realizarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Termenul pentru finalizarea absorbției fondurilor din PNRR este sfârșitul lunii august, iar România mai are de atras peste 10 miliarde de euro prin acest mecanism, la care se adaugă câteva miliarde de lei reprezentând cofinanțare din bugetul de stat.
Proiectul de buget prevede o creștere a bugetului de investiții la peste 160 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 8% din produsul intern brut.
„2. Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor
În același timp, România trebuie să păstreze un volum mare de investiții publice. De ce? Avem peste 20.000 de investiții în diferite faze, în toate localitățile țării, iar în anii trecuți s-au supracontractat proiecte peste capacitatea normală de finanțare. În plus, anul acesta se încheie un ciclu important de accesare a fondurilor europene.
Prioritară este realizarea investițiilor finanțate din PNRR. Termenul pentru finalizarea absorbției PNRR este sfârșitul lunii august. România mai are de atras aproximativ peste 10 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă câteva miliarde de lei cofinanțare din bugetul de stat. Bugetul de investiții propus în proiectul de buget crește la peste 160 miliarde lei, adică aproximativ 8% din PIB”, a subliniat Bolojan.
Costul ridicat al dobânzilor pe care România trebuie să le plătească pun presiune pe buget
O altă presiune majoră asupra bugetului este reprezentată de costul ridicat al dobânzilor pe care România trebuie să le plătească pentru datoria publică. Deși dobânzile din piață au început să scadă, nivelul total al plăților rămâne ridicat din cauza creșterii accelerate a datoriei publice în ultimii ani.
În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, adică aproape 12 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 3% din PIB. Ca termen de comparație, această sumă este echivalentă cu valoarea programului de investiții Anghel Saligny pentru o perioadă de cinci ani sau cu costul construcției autostrăzii Autostrada București-Pașcani.
„3. Costul ridicat al dobânzilor
O altă presiune importantă asupra bugetului este costul tot mai mare al dobânzilor pe care România trebuie să le plătească pentru datoria publică. Deși dobânzile din piață au început să scadă, nivelul total al plăților rămâne ridicat din cauza creșterii accelerate a datoriei în ultimii ani.
În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, adică aproape 12 miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB. Ca termen de comparație, această sumă înseamnă valoarea programului de investiții Anghel Saligny pe cinci ani sau costul construcției autostrăzii București–Pașcani”, a scris Bolojan.
Ministerele și instituțiile publice vor trebui să își reorganizeze structurile în lunile următoare
Pentru a crea spațiu în buget pentru serviciile publice și pentru a menține investițiile, Guvernul consideră necesară reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public. În lunile următoare, ministerele și instituțiile publice vor trebui să își reorganizeze structurile și să identifice economii bugetare.
Proiectul de buget prevede reducerea cheltuielilor de personal și menținerea sub control a cheltuielilor curente ale statului, fără a afecta sprijinul acordat categoriilor vulnerabile. Bugetul pentru asistență socială rămâne în jurul valorii de 250 de miliarde de lei.
Scopul acestor măsuri este utilizarea mai eficientă a banilor publici, direcționarea unui volum mai mare de resurse către investiții și dezvoltare și crearea unei administrații mai simple, mai eficiente și mai apropiate de cetățeni.
„4. Reducerea cheltuielilor de personal și eficientizarea administrației
Pentru a crea spațiu în buget pentru serviciile publice și pentru a menține investițiile, este necesară reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public. În lunile următoare, ministerele și instituțiile publice trebuie să își reorganizeze structurile și să facă economii. Nu va fi un proces ușor.
Proiectul de buget prevede reducerea cheltuielilor de personal și menținerea sub control a cheltuielilor curente ale statului, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile și bugetul pentru asistență socială, care rămâne în jur de 250 de miliarde de lei. Scopul este să folosim banii publici mai eficient, să direcționăm mai multe resurse către investiții și dezvoltare și să creăm o administrație mai simplă, mai eficientă și mai apropiată de cetățeni”, a mai scris premierul.
Premierul a subliniat că este esențială consolidarea economiei pe baze mai solide
Pe lângă ajustările bugetare, premierul a subliniat că este esențială consolidarea economiei pe baze mai solide. Printre direcțiile vizate se numără creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor, precum și susținerea investițiilor private.
„5. O economie mai sănătoasă pe termen lung
Pe lângă ajustările bugetare, este important ca economia să fie pusă pe baze mai solide. Asta înseamnă, printre altele, creșterea numărului de oameni activi pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor și susținerea investițiilor private.
Doar așa putem crea mai multă valoare și bunăstare pentru români, asigurând condițiile necesare unei economii mai competitive și mai rezistente. Modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul de dezvoltare economică din următorii ani”, a completat premierul.
Postarea poate fi vizualizată aici.
Unele instituții ale statului vor beneficia de creșteri semnificative ale alocărilor
Proiectul de buget pentru 2026 arată că unele instituții ale statului vor beneficia de creșteri semnificative ale alocărilor. Ministerul Apărării Naționale ar urma să primească cu aproximativ 20% mai mulți bani, bugetul crescând de la 36,8 miliarde de lei în 2025 la 44 de miliarde de lei în 2026.
O majorare importantă este prevăzută și pentru Ministerul Energiei, care înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale. Bugetul instituției ar urma să urce de la 4,17 milioane de lei la 5,63 milioane de lei, evoluție care indică o atenție sporită acordată proiectelor din domeniul energetic.
Fonduri suplimentare sunt prevăzute și pentru serviciile de informații. Bugetul Serviciul Român de Informații ar putea crește cu aproximativ 15%, de la 4,4 miliarde de lei la 5,1 miliarde de lei. În același timp, Serviciul de Informații Externe ar urma să beneficieze de o majorare, însă una mai redusă.
Creșteri importante sunt prevăzute și pentru instituțiile din sistemul judiciar. Bugetul Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să se dubleze, de la 3,44 milioane de lei la 7,59 milioane de lei. Totodată, Ministerul Public ar urma să primească peste 3,59 milioane de lei, comparativ cu 2,15 milioane de lei în anul precedent.
Unele ministere ar putea avea alocări mai reduse față de anul trecut
Pe de altă parte, unele ministere ar putea avea alocări mai reduse față de anul trecut. Ministerul Muncii ar urma să înregistreze o scădere de aproximativ 5%, bugetul diminuându-se de la 65,6 miliarde de lei la 57,7 miliarde de lei.
Și Ministerul Transporturilor ar putea pierde aproximativ 10% din buget, care ar ajunge la 37 de miliarde de lei.
Reduceri sunt prevăzute și pentru alte domenii importante. Bugetul Ministerul Educației ar urma să scadă de la 60,25 milioane de lei la 57,38 milioane de lei, iar cel al Ministerul Sănătății ar putea fi redus cu aproximativ un milion de lei.
În același timp, chiar dacă bugetele curente sunt în creștere, fondurile destinate proiectelor multianuale vor scădea de la 941,69 milioane de lei la 928,57 milioane de lei. Această evoluție ar putea sugera o abordare mai prudentă în ceea ce privește lansarea unor noi proiecte majore în anul 2026.
