Perspectiva inflației se înrăutățește. BNR avertizează: Rata anuală ar putea urca la 9,8% în iunie 2026

Banca Națională a României a publicat minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație din 17 februarie 2026, document care indică o înrăutățire a perspectivei inflației, în special pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză.

Evaluările actuale arată că rata anuală a inflației își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, similar proiecției anterioare, dar va înregistra în trimestrul următor o creștere mai pronunțată decât cea estimată în noiembrie 2025.

Rata anuală a inflației este așteptată să ajungă la 9,8% în iunie 2026

Potrivit noilor prognoze publicate de Banca Naţonală a României, rata anuală a inflației este așteptată să ajungă la 9,8% în iunie 2026 și la 3,9% în decembrie 2026, peste valorile anticipate anterior, de 9,2% și 3,7%. La finele anului viitor, inflația ar urma să coboare la 2,9%, nivel similar celui indicat în prognoza precedentă pentru septembrie 2027. După corecția descendentă abruptă estimată pentru trimestrul III 2026, determinată de efecte de bază, inflația își va relua descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior, reintrând în intervalul țintei în trimestrul II 2027, mai târziu decât se estima inițial, și urmând să rămână în jumătatea superioară a intervalului la finalul orizontului de proiecție.

Creșterea ratei anuale a inflației din trimestrul II 2026 va fi determinată în principal de efecte de bază pe segmentul energiei, de majorarea cotațiilor unor mărfuri și de eliminarea, la 1 aprilie 2026, a plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază. Influențele vor afecta prioritar componentele exogene ale indicelui prețurilor de consum și într-o măsură mai redusă inflația de bază. Factorii de ofertă vor redeveni inflaționiști în trimestrul II 2026, urmând însă să capete ulterior un caracter puternic dezinflaționist, pe fondul epuizării efectelor generate în trimestrul III 2025 de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.

„În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că actualele evaluări evidenţiază o înrăutăţire a perspectivei inflaţiei, mai cu seamă pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să îşi prelungească scăderea lentă în trimestrul I 2026, la fel ca în proiecţia precedentă, dar să consemneze în trimestrul următor o creştere mai pronunţată decât cea previzionată în noiembrie 2025. Totodată, după corecţia descendentă abruptă pe care o va cunoaşte în trimestrul III 2026 pe fondul unor efecte de bază, ea îşi va relua descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior, reintrând în intervalul ţintei în trimestrul II 2027 – ceva mai târziu decât în prognoza precedentă – şi rămânând în jumătatea superioară a intervalului la finele orizontului proiecţiei. Astfel, rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,8% în iunie şi să se situeze la 3,9% în decembrie 2026, faţă de valorile de 9,2%, respectiv, 3,7% anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă, iar la finele anului viitor să se reducă la 2,9%, nivel similar celui indicat de prognoza precedentă pentru luna septembrie 2027”, au subliniat membrii Consiliului

Balanța riscurilor asociate factorilor de ofertă rămâne înclinată în sens ascendent

Balanța riscurilor asociate factorilor de ofertă rămâne înclinată în sens ascendent, pe fondul incertitudinilor legate de expirarea, la 1 aprilie 2026, a schemei de plafonare a prețului la gazele naturale pentru consumatorii casnici, de posibilele efecte indirecte ale scumpirii energiei și de evoluția cotației petrolului în contextul tensiunilor geopolitice actuale.

Din perspectiva factorilor fundamentali, sunt așteptate presiuni neutre sau ușor dezinflaționiste pe termen apropiat, în condițiile probabilei adânciri a deficitului de cerere agregată în semestrul II 2025, asociată slăbirii cererii de consum, precum și pe fondul decalajului de timp necesar manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB și al dinamicii încă ridicate a costurilor salariale din unele sectoare. În semestrul II 2026, presiunile fundamentale vor deveni semnificativ dezinflaționiste, deși mai puțin intense decât se anticipa anterior. Deficitul de cerere agregată este estimat să crească în 2026, pe fondul progresului corecției bugetare, și să se restrângă ușor în 2027, rămânând la valori considerabile, dar inferioare celor prognozate anterior.

Structura cererii agregate este așteptată să se consolideze în 2026 comparativ cu 2024

Structura cererii agregate este așteptată să se consolideze în 2026 comparativ cu 2024, cu o contribuție mai mare a investițiilor la creșterea economică și un aport diminuat al consumului, cu implicații asupra evoluției PIB potențial. În acest context, riscul ca majorarea temporară a inflației din trimestrul II 2026 să afecteze anticipațiile pe termen mediu este considerat semnificativ diminuat, dar necesită monitorizare atentă.

Rata anuală a inflației a scăzut ușor în trimestrul IV 2025, la 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie, însă pe ansamblul anului a crescut cu 4,55 puncte procentuale, pe fondul expirării schemei de plafonare a prețului energiei electrice la 1 iulie și al majorării cotelor de TVA și accizelor de la 1 august. În ianuarie 2026, inflația anuală a coborât marginal la 9,62%, în condițiile în care scăderile de pe segmentele energie și combustibili au fost contrabalansate de accelerarea creșterii prețurilor administrate și a prețurilor LFO, iar rata anuală CORE2 ajustat s-a menținut la 8,5%.

Inflația de bază va rămâne influențată până la mijlocul anului de efectele majorării TVA

Inflația de bază va rămâne influențată până la mijlocul anului de efectele majorării TVA și de nivelul ridicat al anticipațiilor pe termen scurt. În trimestrul II 2026, aceasta va resimți și efectele expirării plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. Ulterior corecției din trimestrul III 2026, inflația CORE2 ajustat va descrește gradual, fiind estimată la 4% în decembrie 2026 și la 2,1% în decembrie 2027, peste nivelurile anticipate anterior pentru aceleași momente.

Activitatea economică s-a comprimat în trimestrul IV 2025 cu 1,9%, după o scădere de 0,1% în trimestrul III, iar dinamica anuală a încetinit la 0,1%. Pe ansamblul anului, economia a crescut cu 0,6%, față de 0,9% în 2024. În prima jumătate a anului 2026, economia va resimți puternic efectele consolidării bugetare și ale inflației ridicate, care vor afecta în special venitul disponibil real al populației, urmând să se redreseze ulterior și să accelereze mai evident în 2027, pe fondul utilizării fondurilor europene aferente Next Generation EU și al revigorării cererii externe.

„Au fost exprimate preocupări legate de dinamica viitoare a costurilor cu forţa de muncă, având în vedere evoluţia recentă şi anticipată a inflaţiei şi a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi majorarea salariului minim brut pe economie din 1 iulie 2026 şi decalajele persistente dintre cererea şi oferta de forţă de muncă în anumite domenii, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat. S-a convenit, însă, că în sens opus vor acţiona măsurile de consolidare fiscală implementate în 2025 şi în debutul anului curent, incluzând componenta politicii salariale şi a angajărilor în sectorul public, de natură să afecteze pe mai departe cererea de consum şi activitatea investiţională a firmelor. Influenţe similare ar putea decurge din tensiunile comerciale globale şi din conflictele geopolitice, dar şi din extinderea digitalizării şi automatizării, precum şi din recursul la angajaţi extracomunitari”, au susţinut membrii Consiliului.

În 2026, consumul gospodăriilor va înregistra o creștere foarte modestă din perspectivă istorică

În 2026, consumul gospodăriilor va înregistra o creștere foarte modestă din perspectivă istorică, dar va redeveni principalul contributor în 2027. Formarea brută de capital fix va rămâne motorul creșterii PIB în 2026 și va avea o contribuție importantă și în 2027, susținută de atragerea unui volum mai mare de fonduri europene, cu efecte de antrenare în sectorul privat. Exportul net va avea un aport marginal pozitiv în 2026 și ușor contracționist în 2027, iar deficitul de cont curent va rămâne considerabil peste standardele europene, reprezentând o vulnerabilitate majoră pentru inflație, prima de risc suveran și sustenabilitatea creșterii economice.

În privința pieței muncii, efectivul salariaților și-a întrerupt scăderea în trimestrul IV 2025, iar rata șomajului BIM a înregistrat o ușoară diminuare. Sondajele din ianuarie 2026 indică o slăbire a intențiilor de angajare și o reducere a deficitului de forță de muncă, sugerând o detensionare a pieței. Dinamica salariului brut nominal și a costului unitar cu forța de muncă rămâne însă ridicată în anumite sectoare, cu niveluri relevante pentru inflație și competitivitate.

Pe piața financiară, cotațiile interbancare au continuat să scadă în ianuarie 2026

Consiliul și-a exprimat preocuparea privind evoluția viitoare a costurilor cu forța de muncă, în contextul inflației și al majorării salariului minim brut de la 1 iulie 2026, precum și al dezechilibrelor persistente între cerere și ofertă în anumite domenii. În sens opus, măsurile de consolidare fiscală din 2025 și începutul lui 2026, inclusiv cele privind politica salarială și angajările din sectorul public, ar putea tempera cererea de consum și investițiile. Influențe similare pot proveni din tensiunile comerciale globale, conflictele geopolitice, digitalizare, automatizare și utilizarea angajaților extracomunitari.

Pe piața financiară, cotațiile interbancare au continuat să scadă în ianuarie 2026, revenind la nivelurile din aprilie 2025, iar randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au atins minimele ultimelor 18 luni, pe fondul ameliorării percepției investitorilor asupra riscului. Cursul leu/euro a înregistrat o scădere pronunțată la începutul lunii, revenind ulterior, în timp ce față de dolarul SUA leul a slăbit inițial, apoi s-a întărit pe fondul deprecierii monedei americane pe piețele internaționale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a coborât la 6,2% în decembrie 2025

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a coborât la 6,2% în decembrie 2025, de la 9,7% în mai, scăderea fiind determinată integral de componenta în lei, în special de împrumuturile societăților nefinanciare.

În ședința din 17 februarie 2026, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, a ratei facilității de creditare la 7,50% și a ratei facilității de depozit la 5,50%, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit.