Pensionarii care ar putea ieși mai târziu la pensie. Ministrul Florin Manole: Este o temă cu care-i de acord toată lumea, inclusiv sistemul de justiție

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că un nou eșec la Curtea Constituțională a României (CCR) în privința pensiilor magistraților ar reprezenta un moment dureros pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan.

Potrivit ministrului Florin Manole, un astfel de eșec nu poate fi permis, deoarece ar duce la pierderea a 231 de milioane de euro din fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Florin Manole spune că problema pensiilor speciale este una complexă

Manole a subliniat că problema pensiilor speciale este una complexă, având implicații politice, sociale și bugetare. El a explicat că Guvernul are un termen limită până la data de 28 noiembrie 2025 pentru a rezolva situația și pentru a evita pierderea fondurilor europene. Ministrul a insistat asupra faptului că această reformă nu ține doar de echitate socială, ci și de menținerea stabilității financiare și a credibilității guvernamentale în fața partenerilor europeni.

În ceea ce privește legea respinsă de CCR, ministrul Muncii a negat orice responsabilitate a instituției pe care o conduce, afirmând că Ministerul Muncii nu a făcut nicio greșeală. Potrivit lui Manole, toate termenele, demersurile și procedurile legale au fost respectate în totalitate. El a explicat că motivul respingerii legii a fost lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), o greșeală care, conform deciziei Curții Constituționale, ține de Guvern în ansamblu, nu de Ministerul Muncii.

„Dacă nu reușim, asta va fi un eșec usturător. O problemă reală și politică, și socială, și bugetară, pentru că vom pierde niște bani. Și eu și toți colegii mei vrem ca această problemă să se rezolve, pentru că ea înseamnă nu doar echitate socială, care este extrem de importantă și percepția oamenilor că suntem într-o societate mai justă trebuie să aibă această bază, dar înseamnă și peste 200 de milioane de euro pe care i-am pierde din PNRR dacă nu rezolvăm această situație. Așadar, avem o problemă.  Avem un termen limită 28 noiembrie și avem o sumă de bani pe care nu trebuie să riscăm să o pierdem”, a declarat Florin Manole la Antena 3.

Ministerul Muncii nu apără pensiile speciale

Manole a mai precizat că Ministerul Muncii nu apără pensiile speciale și că premierul Bolojan ar putea confirma implicarea onestă a ministerului în procesul de elaborare a legii. Ministrul a afirmat că echipa sa a fost „100% dedicată lucrului onest” și că nu există niciun motiv pentru care să i se reproșeze obstrucționarea procedurilor.

În ceea ce privește întrebarea legată de dreptul magistraților de a negocia pensiile, Manole a explicat că orice corp profesional are dreptul de a participa la dialogul social. El a făcut o comparație cu modul în care se stabilește salariul minim, unde participă atât sindicatele, cât și patronatele. Ministrul a subliniat că este nevoie de o abordare echilibrată, prin care magistrații să beneficieze de o remunerație corectă, atât în activitate, cât și la pensionare, fără a se ajunge însă la niveluri excesive, disproporționate față de veniturile generale ale populației și de posibilitățile bugetului de stat.

„Nu apărăm pensiile speciale și vă spun că sunt convins că dacă mâine îl întrebați pe premierul Boloj an a apărat Ministerul Muncii cu ministrul Manole de la PSD vreo secundă, pensionarii speciali și a fost necolegial în a căuta o soluție, o să vă spună că nu, nu este cazul. Am fost 100% dedicați lucrului onest cu premierul, am respectat toate termenele, am făcut toate demersurile, am respectat toate procedurile și nu există niciun motiv pentru care să ni se reproșeze că am obstrucționat în vreun fel procesul. Am făcut tot posibilul, însă a fost o greșeală a Guvernului, a zis Curtea Constituțională. Faptul că nu s-a așteptat avizul de la CSM. Noi nu am făcut în Ministerul Muncii absolut nicio greșeală”, a mai spus ministrul Muncii.

Ministrul a recunoscut că există situații de pensii „nedrepte

Totodată, ministrul a recunoscut că există situații de pensii „nedrepte”, obținute prin exploatarea unor vulnerabilități legislative. El a menționat că, deși nu toți magistrații pensionați au pensii de 65.000 de lei, există cazuri izolate în care aceste cuantumuri au fost atinse în mod nejustificat. Manole a subliniat că pentru a se ajunge la o soluție până la termenul-limită de 28 noiembrie, este nevoie de consens și cooperare între instituțiile implicate.

„Magistrații și orice alt corp social au dreptul să stea la masa discuțiilor. Tocmai vă spuneam mai devreme despre Consiliul Național Tripartit acolo unde sindicatele au cerut creșterea salariului minim, patronatele au refuzat creșterea salariului minim. Deci există acest dialog la toate nivelurile. Însă aici trebuie să avem magistrați care se pensionează la 65 de ani și asta este o temă cu care-i de acord toată lumea, inclusiv sistemul de justiție.

Trebuie să avem magistrați care să fie remunerați corect și în salarizare și în pensie, dar nu excesiv, nu excesiv raportat la veniturile populației în general, dar nici raportat la posibilitățile bugetului de stat de a susține acum anumite cuantumuri”, a spus ministrul.

Curtea Constituțională a respins, la data de 20 octombrie 2025, legea privind reforma pensiilor speciale, care viza inclusiv pensiile magistraților. Decizia a fost luată în totalitate, iar motivarea nu a fost încă publicată. Potrivit surselor Antena 3, legea a fost declarată neconstituțională din cauza lipsei avizului CSM. Aceleași surse au relatat că toți cei patru judecători ai CCR propuși de PSD au votat pentru respingerea actului normativ.

„Există pensii, sigur că ele nu sunt obișnuite și nu toți magistrații pensionați au 65.000 lei, dar sunt unii care au 65.000 lei și este nedrept și au fentat legea, s-au folosit de niște vulnerabilități. Dar, revenind, pentru a avea o soluție în acest termen foarte scurt în care am ajuns, 28 noiembrie, avem nevoie de consens”, a conchis Manole.

Legea respinsă de CCR făcea parte din pachetul de reforme pentru care Guvernul Bolojan își asumase răspunderea

Legea respinsă de CCR făcea parte din pachetul de reforme pentru care Guvernul Bolojan își asumase răspunderea. Printre principalele modificări propuse se numărau creșterea vechimii necesare pentru pensionarea magistraților de la 25 de ani la 35 de ani, aliniindu-se astfel la cerințele aplicabile celorlalți cetățeni. De asemenea, cuantumul pensiei urma să scadă de la 100% din ultima remunerație netă la 70%, pentru a elimina situațiile în care pensia era egală sau chiar mai mare decât salariul.

Proiectul de reformă mai prevedea o perioadă de tranziție de 10 ani, la finalul căreia vârsta de pensionare urma să ajungă la 65 de ani. Această măsură era considerată esențială pentru asigurarea sustenabilității sistemului de pensii și reducerea discrepanțelor dintre magistrați și restul populației.