Pensionarea la 48 sau 52 de ani nu mai este sustenabilă. Ilie Bolojan: Trebuie ridicată vârsta de pensionare peste tot

Premierul Ilie Bolojan spune că sistemul de pensii trebuie reașezat pe baze realiste, în condițiile unei economii aflate sub presiune. Statul nu mai are suficiente resurse pentru a susține retrageri timpurii masive din activitate.

Pensionările foarte timpurii pun o presiune majoră pe buget

Ilie Bolojan a declarat că România a ajuns într-un punct în care nu mai poate susține pensionarea la vârste apropiate de 50 de ani. Premierul a arătat că acest tip de sistem a devenit nesustenabil economic, în contextul unui număr tot mai mic de persoane active care contribuie la bugetul public.

Potrivit acestuia, presiunea exercitată asupra finanțelor publice crește de la an la an, iar menținerea unor mecanisme care permit ieșirea timpurie din activitate generează dezechilibre greu de corectat.

Șeful Executivului a explicat că raportul dintre angajați și pensionari nu mai este favorabil și că economia nu mai poate suporta costurile asociate unor pensii plătite pe perioade foarte lungi.

Premierul a precizat că Guvernul trebuie să evalueze cu atenție câți angajați urmează să iasă la pensie în următorii ani. În opinia sa, această analiză este esențială pentru ajustarea graduală a regulilor de pensionare și pentru reducerea posibilităților de retragere la vârste foarte mici.

Ilie Bolojan a explicat că schimbările nu pot fi brutale, dar trebuie asumate treptat, astfel încât sistemul să devină predictibil și sustenabil pe termen lung. El a subliniat că orice întârziere a acestor decizii va duce la creșterea presiunii bugetare și la limitarea capacității statului de a finanța alte domenii esențiale.

Regulile trebuie revizuite inclusiv pentru sectoarele cu statut special

Șeful Guvernului a arătat că discuția privind vârsta de pensionare nu poate ocoli domenii precum cele aflate în coordonarea Ministerului de Interne sau alte structuri cu statut special. Totuși, el a admis că există diferențe clare între activitatea de birou și munca desfășurată în teren, în condiții dificile.

„Că ne place, că nu ne place, trebuie să eliminăm şi să reducem posibilităţile de pensionare la vârste care se apropie de 50 de ani şi să creştem vârsta de pensionare cât mai aproape de 65 de ani. Acest lucru este valabil pentru toate zonele, inclusiv pentru zona care ţine de Ministerul de Interne sau de Ministerul Apărării, ţinând cont, într-adevăr, de specific”, a mai declarat premierul.

Premierul a explicat că anumite profesii implică efort fizic constant, purtarea de echipamente grele și expunerea la situații tensionate, motiv pentru care pot exista justificări pentru o pensionare mai devreme. El a menționat că astfel de excepții există și în alte state europene, în cazul unor meserii considerate grele sau cu risc ridicat.

„Una este să lucrezi într-un birou şi poţi să stai liniştit până la 65 de ani şi alta este să fii în operativ, să fii, de exemplu, în stradă la Jandarmerie, să trebuiască să porţi sistemul de protecţie pe tine şi să te confrunţi cu manifestanţii, unii mai paşnici, alţii mai agresivi”, a explicat Bolojan.

Creșterea vârstei de pensionare este văzută ca singura soluție de stabilizare

Ilie Bolojan a afirmat că, la nivel general, creșterea vârstei de pensionare este inevitabilă. Potrivit premierului, acesta este singurul mod prin care România poate avea un sistem de pensii stabil și o economie funcțională, capabilă să susțină investiții și servicii publice de bază.

„Sunt poziţii diferite de care trebuie ţinut cont şi la fel cum există reglementări pentru pensionare mai rapide în cazuri unde sunt sectoare grele de muncă şi aici trebuie gândit asta, dar per ansamblu trebuie ridicată vârsta de pensionare peste tot”, a mai afirmat Bolojan.

„E singura formă pentru a avea sisteme de pensii stabile şi pentru a avea o economie pusă pe baze sănătoase. Gândiţi-vă că suntem pe penultimul loc din Europa ca număr de populaţie activă implicaţi în economie. Şi nu putem încasa impozite din care să finanţăm ceva în sectorul public de la o şcoală mai bună, de la un spital care tratează mai bine, decât luând impozite de la oamenii care lucrează în România”, a subliniat Ilie Bolojan.

El a atras atenția asupra faptului că România se află aproape de coada clasamentului european în ceea ce privește ponderea populației active implicate în economie. Un număr redus de salariați nu poate susține, prin taxe și impozite, cheltuieli precum cele pentru educație, sănătate sau infrastructură. Din acest motiv, revizuirea regulilor de pensionare este prezentată drept o necesitate economică, nu o opțiune politică.