Pensiile private, sub controlul statului. George Moț: Participantul nu mai decide graficul de plată

George Moț, expert în pensii private, a avertizat că noua lege adoptată de Senat miercuri, 17 decembrie, privind plata pensiilor private mută decizia de la participant către stat, elimină toate excepțiile de retragere integrală din Pilonul II și impune plata a doar 30% din sumă inițial, restul de 70% fiind eșalonat pe opt ani, fără facilități fiscale și fără posibilitatea beneficiarului de a stabili valoarea sau durata plăților.

Senatul a votat, miercuri, 17 decembrie, proiectul de lege inițiat de Guvern care modifică substanțial modul de plată al pensiilor private. Noua reglementare elimină posibilitatea ca anumite categorii de beneficiari, inclusiv pacienții oncologici, să poată încasa integral sumele acumulate în Pilonul II.

Decizia vine după o hotărâre a Curții Constituționale, care a stabilit că vechea prevedere crea un tratament inegal între participanți. Deși CCR nu a impus explicit eliminarea excepțiilor, Parlamentul a ales varianta uniformizării regulilor, fără derogări.

Concret, beneficiarii vor putea primi inițial cel mult 30% din banii strânși, iar restul de 70% va fi achitat treptat, pe o perioadă de opt ani.

Românii nu beneficiază de facilități fiscale

George Moț, specialist în domeniul pensiilor private, a explicat că limitarea retragerii într-o singură tranșă nu este, în sine, o anomalie. În multe state europene există astfel de plafonări. Diferența majoră apare însă la modul de aplicare.

În alte țări, sumele retrase inițial beneficiază adesea de facilități fiscale.

„Este o practică uzuală să fie limitată suma pe care poți să o retragi sub forma unei tranșe unice din pensia ta privată”, afirmă expertul.

În România, noua lege nu aduce nicio scutire de taxe sau impozite, iar acest aspect nu a fost nici măcar discutat în procesul legislativ.

„La noi nu a existat nicio astfel de discuție. Nu am văzut nicio intenție ca acești bani să fie scutiți de taxe și impozite”, spune Moț.

Cea mai sensibilă schimbare ține de pierderea controlului asupra propriilor economii. Dacă până acum participanții puteau alege valoarea pensiei private și durata plăților, noul cadru mută aceste decizii în mâna statului.

„În cazul României, modul de eșalonare, valoarea pensiei lunare și perioada de plată nu mai sunt decise de participant, ci sunt impuse de stat prin ordonanță de urgență”, a explicat acesta.

Plata pensiilor private, raportată la pensia minimă din România

Plata lunară va fi raportată la nivelul indemnizației sociale – pensia minimă garantată stabilită de Guvern. Astfel, deși vorbim despre bani personali, proveniți din contribuții private (Pilonul II și Pilonul III), mecanismul ajunge să fie legat direct de sistemul public.

„Chiar dacă vorbim de pensii private, de banii noștri personali, atât din Pilonul 2, cât și din Pilonul 3, vedem că statul vine și leagă pensia privată de pensia publică”, a mai spus expertul.

Noua lege este criticată și pentru că nu prevede indexarea pensiei private cu profitul obținut din investirea sumelor rămase. Deși banii continuă să genereze randamente, beneficiarul nu le vede lunar. Câștigurile sunt încasate abia la final, în ultima tranșă, fără posibilitatea de a ajusta pensia pe parcurs.

În plus, participantul nu mai are niciun cuvânt de spus în privința graficului de plată.

„Viitoarea lege ia acest drept de la participant și îl mută către stat”, a afirmat expertul. „Participantul nu mai decide graficul de plată. Beneficiază de randamente, dar doar la final, în ultima rată. Și nu poate utiliza profitul obținut pentru indexarea anuală a pensiei”, a explicat acesta.

Parlamentul a ales să nu mai acorde nicio excepție în ceea ce privește retragerea pensiilor private

Au existat discuții în Parlament privind extinderea excepțiilor și către alte afecțiuni severe. Însă lipsa unui cadru clar și dificultățile administrative au blocat orice consens. Ar fi fost necesară implicarea Ministerului Sănătății și definirea exactă a bolilor considerate grave, un demers complicat și controversat.

„Implementarea unor astfel de excepții este foarte complexă. Ar fi trebuit implicat Ministerul Sănătății și realizat un cadru clar care să stabilească ce boli sunt considerate grave și care nu. Nu s-a ajuns la niciun consens”, a explicat Moț.

În final, aleșii au preferat soluția cea mai simplă din punct de vedere tehnic: aceeași regulă pentru toți.

„Aceasta putea fi rezolvată fie prin extinderea excepțiilor, fie prin eliminarea lor. Parlamentul a ales să nu mai acorde nicio excepție”.

Sumele neplătite vor putea fi plasate doar în instrumente sigure: depozite bancare, conturi curente și titluri de stat.

„Participantul nu mai decide graficul de plată. Beneficiază de randamente, dar doar la final, în ultima rată. Și nu poate utiliza profitul obținut pentru indexarea anuală a pensiei”, a explicat acesta.

Practic, banii din pensiile private ajung să finanțeze datoria publică, consolidând rolul statului nu doar ca administrator al pensiei publice, ci și ca actor dominant în zona pensiilor private.

„Statul se asigură că banii rămași sunt investiți în interesul statului și vor finanța datoria publică”, a mai transmis George Moț, pentru redacția Digi24.ro.