Pensiile magistraților. Traian Băsescu avertizează: Trebuie evitată o separare a unei puteri în stat

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat că discuțiile privind pensiile magistraților trebuie relansate printr-un proces real de negociere între Guvern și reprezentanții sistemului judiciar. El a afirmat că subiectul are consecințe importante atât pentru relația dintre puterile statului, cât și pentru accesarea unor fonduri din PNRR, motiv pentru care consideră esențial rolul de mediator al președintelui Nicușor Dan.

Pensiile magistraților. Traian Băsescu avertizează: Trebuie evitată o separare a unei puteri în stat

Fostul șef al statului a explicat într-o intervenție la Digi24, că din perspectiva sa, situația creată în jurul pensiilor magistraților nu poate fi rezolvată prin măsuri unilaterale sau prin presiune politică, ci doar printr-o discuție directă, în care ambele părți să admită că au atins un nivel de rigiditate ce blochează progresul.

El a subliniat că lipsa unei formule de compromis ar putea împinge din nou Guvernul către procedura de asumare a răspunderii, cu potențiale consecințe constituționale.

În acest context, Băsescu a detaliat că vede o singură cale de a avansa în mod real. Potrivit lui, un cadru de negociere ar trebui construit cu atenție, iar fiecare parte ar trebui să fie dispusă să renunțe la unele pretenții inițiale.

El a atras atenția că escaladarea discuțiilor ar putea conduce la încă un control al Curții Constituționale asupra unei eventuale asumări de răspundere. În opinia sa, o astfel de evoluție ar lăsa decizia finală în mâinile judecătorilor constituționali, cu implicații directe asupra calendarului și asupra fondurilor europene.

Într-un cadru mai larg, Băsescu a amintit că riscul pierderii unei tranșe de 230 de milioane de euro din PNRR rămâne o posibilitate, însă consideră că dependența exclusivă de acest argument nu reflectă problema reală. După cum a explicat el:

„Numai prin negociere. Este clar că ambele părți s-au rigidizat și ambele părți trebuie să înțeleagă că o soluție de mijloc trebuie acceptată. Nu văd altă variantă a rezolvării lucrurilor. În cazul în care nu se găsește o soluție negociată, foarte probabil, premierul va depune asumarea de răspundere din nou la Curtea Constituțională. Ce va fi, vom vedea”.

Rolul arbitrajului constituțional și dependența de formularea legii

Fostul președinte a detaliat în continuare că menținerea accesului la fondurile europene depinde, în mod direct, de modul în care Guvernul va formula proiectul de lege. El a punctat că decizia finală ar putea fi tranșată de Curtea Constituțională, în funcție de rezultatul unei noi sesizări.

În acest sens, Băsescu a explicat că atât forma tehnică a legii, cât și argumentele juridice care o susțin sunt esențiale. În lipsa unui text suficient de solid, controlul de constituționalitate ar putea produce efecte majore, inclusiv respingerea reformei și, implicit, pierderea fondurilor destinate României prin PNRR.

El a menționat că evoluția depinde „de ce va scrie Bolojan în documentul pe care își asumă răspunderea”, sugerând că formularea și justificarea legislativă vor fi decisive în proces.

Băsescu a completat observația printr-un comentariu asupra posibilei decizii a CCR:

„Probabil vom avea arbitru constituțional care va spune: asta e. E bine sau nu e bine? Dacă nu e bine, nu luăm cei 230 de milioane de euro. Dacă e bine, le luăm. Depinde ce va scrie Bolojan în documentul pe care își asumă răspunderea”, a declarat Traian Băsescu.

Băsescu: Trebuie evitată o separare a unei puteri în stat

Fostul președinte a dorit să sublinieze că, în viziunea sa, problema reală nu se reduce la dimensiunea financiară a fondurilor pe care România riscă să le piardă. El a susținut că miza majoră ține de felul în care puterea judecătorească se poziționează în raport cu celelalte două puteri ale statului.

El a argumentat că într-un sistem democratic funcțional, cooperarea și interdependența instituțiilor reprezintă o condiție inevitabilă, fără ca aceasta să pună în pericol independența magistraților. Băsescu a oferit și un exemplu din Statele Unite, subliniind că acolo judecătorii federali sunt numiți de președinte, fără ca acest lucru să afecteze exercitarea liberă a actului de justiție.

„Dar aș vrea să subliniez și altceva. Problema nu-s cei 230 de milioane (de euro din PNRR, n.r.) raportat la cât a pierdut România din cauza incompetenței guvernelor. Problema este că trebuie evitată o separare a unei puteri în stat.

În toate statele democratice, cele trei puteri – puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească – cooperează și se și întrepătrund în anumite legislații. Spre exemplu, în Statele Unite, judecătorii federali îi numește președintele Statelor Unite, deci, în cea mai mare democrație, și asta nu le afectează independența, pentru că independența ține de conștiința lor, nu ține de cine i-a numit.

Deci avem puterea judecătorească care a reușit practic să se separe de celelalte. Trebuie evitat să se separe. Asta mi se pare mie mai important decât sumele pe care le vehiculează toată lumea”, a spus Traian Băsescu.

În opinia sa, în România s-a conturat o situație în care puterea judecătorească tinde să se distanțeze excesiv de celelalte structuri ale statului. El a argumentat că această evoluție creează tensiuni și transmite un mesaj problematic pentru funcționarea instituțiilor.

„Mă uit la comunicate, la agresivitate și parcă ar fi o putere care nu-i parte a statului. E o putere ruptă de de stat, or acest lucru nu poate fi acceptat”, a afirmat Băsescu.

Tot el a remarcat că, în acest context, președintele are atât responsabilitatea, cât și autoritatea de a interveni pentru a restabili echilibrul. Fostul președinte a amintit că Nicușor Dan a primit 6 milioane de voturi, ceea ce îi conferă legitimitatea necesară pentru a acționa ca mediator.

Propunerea lui Băsescu: întâlniri repetate pentru o soluție comună

Pentru a ilustra modul în care crede că discuțiile ar trebui purtate, Băsescu a descris că ar organiza chiar și zece runde de mediere, dacă acest lucru ar conduce la o înțelegere între Guvern și reprezentanții magistraților.

El a arătat că un proces repetat de dialog, fără presiunea unui termen fix, ar putea contribui la detensionarea discuțiilor și la găsirea unei formule acceptabile pentru ambele părți.

În final, a rezumat abordarea sa spunând că disponibilitatea pentru dialog trebuie menținută cât timp este necesar:

„Ne întâlnim până obosim”, a conchis el.