Pensii speciale în justiție. Monica Macovei: Magistrații nu pot fi deasupra legii. Reformele dificile se fac rapid și dintr-o bucată

Fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, a analizat problema pensiilor „speciale” ale magistraților, subliniind necesitatea respectării principiilor statului de drept, egalității în fața legii și echilibrului puterilor. „Magistrații nu sunt si nu pot fi deasupra legii. Reformele dificile se fac rapid și dintr-o bucată”, spune ea.

Monica Macovei susține că independența justiției nu depinde de pensii

Fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, a lămurit câteva chestiuni legate de dezbaterea privind pensiile „speciale” ale magistraților.

Ea a arătat că, într-un stat de drept, toți cetățenii sunt egali în fața legii și nimeni nu este mai presus de aceasta. Toate persoanele și instituțiile trebuie să se supună legii, iar Constituția prevede că „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, nimeni nefiind mai presus de lege”. Prin urmare, a subliniat că nici magistrații nu sunt și nu pot fi deasupra legii.

Macovei a afirmat că nu există teoria sau principiul „drepturilor câștigate”, explicând că expresia a fost inventată în perioada 2005–2007 de către câțiva membri ai CSM, atunci când în magistratură a început practica acordării de sporuri prin hotărâri judecătorești. Ea a menționat că scopul acestei expresii a fost împiedicarea reducerii unor sporuri și a scăderii salariilor și pensiilor în viitor, dar a subliniat că acest lucru nu este posibil.

Potrivit fostului ministru, guvernele și parlamentele pot elimina sau adăuga sporuri, pot reduce salariile și pensiile oricărei categorii profesionale din sistemul public, dacă există motive justificate deoarece politica salarială este exclusiv atributul Guvernului și al Parlamentului.

În ceea ce privește independența justiției, Macovei a precizat că aceasta reprezintă dreptul oamenilor la o justiție independentă — liberă de influențe politice și de corupție — și nu un drept al magistraților „de a face orice”. Ea a adăugat că independența magistraților nu depinde de nivelul salariilor și al pensiilor, ci de dimensiunea morală și etică a fiecăruia dintre ei, subliniind că independența este o stare de spirit, iar sistemul judiciar este organizat și funcționează în interes public.

„Propun sa lămurim câteva chestiuni în dezbaterea privind pensiile „speciale” ale magistraților.

1. Intr-un stat de drept suntem cu toții egali în fața legii și nimeni nu este mai presus de lege. Asta înseamnă că toate persoanele și instituțiile se supun legii. Constituția prevede ca „Cetățenii sunt egali in fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.”(art. 16). Prin urmare, nici magistrații nu sunt si nu pot fi deasupra legii.

2. Nu exista teoria/principiul “drepturilor câștigate”. Expresia „drepturi câștigate” a fost inventată in 2005-2007 de câțiva membri CSM, atunci când, în magistratură, a început furia acordării de sporuri, unii altora, prin hotărâri judecătorești. S-a urmărit împiedicarea tăierii unor sporuri și scăderii salariilor si pensiilor în viitor. Nu se poate asta. Guvernele si Parlamentele pot elimina sau adăuga sporuri, pot scădea salariile și pensiile oricărei categorii profesionale din sistemul public, în mod justificat. Politica salarială este exclusiv atributul Guvernului și al Parlamentului.

3. “Independența justiției” este dreptul nostru, al oamenilor, la o justiție independentă (de influență politică, de corupție etc)) și nu este dreptul magistraților de a face orice. Iar independența magistraților nu depinde de mărimea salariilor și a pensiilor, ci de dimensiunea morală și etică a fiecăruia dintre ei. Independența este o stare de spirit. Sistemul judiciar este organizat și funcționează în interes public”, a scris ea, marți, pe contul ei de Facebook.

Monica Macovei critică pensiile speciale și cumulul cu salariul

Conform spuselor sale, argumentul CSM, potrivit căruia magistrații nu pot desfășura și alte activități în paralel, este, în opinia sa, nejustificat. Macovei a precizat că nici avocații sau notarii nu pot fi magistrați în același timp, iar, în realitate, după pensionare, mulți magistrați intră în avocatură, notariat și alte profesii juridice, cumulând pensiile speciale cu salariile. Acest lucru, a spus ea, dovedește că nu sunt extenuați de activitatea din magistratură. Totodată, fostul ministru a considerat neacceptabil cumulul pensiei cu salariul, atâta timp cât ambele provin din bani publici.

Macovei a amintit că în anul 2010, guvernul condus de Emil Boc a inițiat reforma pensiilor speciale bazată pe principiul contributivității, iar Curtea Constituțională a decis că legea respectivă era constituțională. Ea a adăugat însă că guvernele următoare au reintrodus pensiile speciale.

Fostul ministru a adresat și o întrebare ministrului Justiției, solicitând să se precizeze câte acțiuni prin care magistrații au cerut colegilor judecători sume suplimentare de bani, sub forma unor sporuri, se află în prezent pe rolul instanțelor. Ea a subliniat că această informație este de mare interes public.

Reducerea pensiilor speciale ale magistraților nu ar trebui să se întindă pe mai mulți ani, spune ea, deoarece există riscul ca legea să fie modificată ulterior, așa cum s-a întâmplat cu cea din 2010. În opinia ei, reformele dificile trebuie făcute rapid și integral. Ea a afirmat că explicația privind termenul lung de tranziție creează impresia că magistrații actuali au ales această profesie pentru a se pensiona la 47–50 de ani cu pensii mari, și nu din pasiune pentru ideea de dreptate. Macovei a adăugat că există oricând posibilitatea demisiei pentru cei cărora nu le mai convin condițiile din instituția în care lucrează.

„4. Argumentul CSM -magistrații nu pot efectua și alte activități în paralel- este aiuritor. Nici avocații sau notarii nu pot fi magistrați în același timp. Oricum, după pensionare, multi magistrați intră în avocatură, notariat etc și cumulează pensiile speciale cu salariile, dovedind ca nu sunt epuizați și extenuați după activitatea din magistratură. Nu este acceptabil nici cumulul pensiei cu salariul, cât timp ambele sunt plătite din bani publici.

5. In 2010, guvernul Boc a inițiat reforma pensiilor speciale pe principiul contributivității, iar CCR a decis că legea este constituțională. Guvernele următoare au readus însă pensiile speciale.[1]

6. Întrebare către ministrul Justiției: câte acțiuni prin care magistrații au cerut colegilor judecători noi sume de bani cu titlu de sporuri sunt pe rolul instanțelor in prezent? Această informație este de mare interes public.

7. Scăderea pensiilor speciale ale magistraților nu ar trebui sa se întindă pe o perioadă de câțiva ani. Știm cu toții că legea va fi modificată de guverne viitoare, cum s-a mai întâmplat cu legea din 2010. Reformele dificile se fac rapid și dintr-o bucată. Mai mult, explicația pentru termenul lung de tranziție induce ideea că magistrații de astăzi ar fi devenit judecători si procurori pentru a se pensiona la 47-50 ani cu o pensie la valoarea de astăzi și nu din vreo pasiune pentru ideea de dreptate. Ei bine, există demisia pentru situațiile în care nu iți mai convin condițiile din instituția în care lucrezi”, a completat ea.

Monica Macovei acuză dezechilibrul constituțional creat de privilegiile din sistemul judiciar

Conform spuselor sale, argumentul majorității CCR de admitere a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, provenită din CSM, a fost legat de lipsa avizului CSM și de faptul că Guvernul nu a așteptat împlinirea termenului de 30 de zile. Macovei a susținut însă că legile sunt încălcate cu intenție de numeroase ori, zilnic, în diverse domenii, fără ca acest lucru să însemne automat o încălcare a Constituției. Ea a adăugat că, mai mult, chiar CSM a fost cel care a solicitat ICCJ să sesizeze CCR, motiv pentru care consideră că argumentul CCR reprezintă o formă fără fond.

Fostul ministru a reamintit că în anul 2016, judecătorii Curții Constituționale au adoptat o decizie prin care și-au atribuit propriile sporuri din magistratură, fapt pe care l-a considerat semnificativ pentru discuția privind privilegiile din sistemul judiciar.

Macovei a subliniat că statul de drept se bazează pe separația și echilibrul puterilor în stat, iar controlul reciproc al celor trei puteri garantează menținerea acestui echilibru. Ea a precizat că stabilirea salariilor și a condițiilor de pensionare pentru persoanele care lucrează în sistemul public, inclusiv pentru magistrați, intră în competența Guvernului și a Parlamentului.

Conform ei, în România, statul de drept, egalitatea în fața legii, separația și echilibrul puterilor au fost grav afectate de miile de decizii judecătorești prin care, în ultimii 20 de ani, judecătorii și-au acordat unii altora sporuri și sume mari de bani, care ulterior s-au reflectat în pensiile lor. Potrivit fostului ministru, prin aceste hotărâri, judecătorii au perturbat echilibrul democratic, punându-se deasupra Guvernului și Parlamentului, ca o putere absolută, ceea ce a condus la un dezechilibru constituțional.

„8. Argumentul majorității CCR[2] de admitere a sesizării ICCJ cu origine în CSM a fost lipsa avizului CSM și împrejurarea că Guvernul nu a așteptat împlinirea termenului de 30 zile. Or, legile sunt încălcate cu intenție de zeci sau sute de ori pe zi în toate domeniile si asta nu duce la încălcarea Constituției. Mai mult, tocmai CSM a cerut ICCJ sa sesizeze CCR, așa că argumentul CCR îmi pare o formă fără fond.

9. In 2016 judecătorii CCR au adoptat o decizie prin care si-au atribuit sporurile din magistratură.[3]

10. Statul de drept este separația și echilibrul puterilor în stat. Controlul reciproc al celor trei puteri asigură echilibrul acestora. Salarizarea si condițiile de pensionare ale persoanelor care lucrează în sistemul public, inclusiv ale magistraților, sunt în competența guvernului și a parlamentului.

In România, statul de drept, respectiv egalitatea în fata legii, separația și echilibrul puterilor au fost zdruncinate prin miile de decizii judecătorești prin care, în ultimii 20 de ani, judecătorii si-au dat unii altora sporuri, respectiv sume mari de bani care se reflectă în pensiile actuale. Procedând astfel, judecătorii care au dat asemenea hotărâri au stricat echilibrul democratic punându-se singuri deasupra guvernului și parlamentului, ca o putere absolută, ceea a dus la un dezechilibru constituțional”, a încheiat ea.