Pensii împărțite după divorț. Noua lege admite compensări ulterioare pentru egalizare. În ce țară pot beneficia românii
SURSA FOTO: Dreamstime - pensii, pensie, pensia, pensionară, primăvară
Germania propune o reformă a egalizării pensiilor în caz de divorț pentru a corecta inechitățile financiare dintre foștii soți. Printr-un proiect al Ministerului Justiției, aprobat de Cabinetul Federal, se urmărește împărțirea mai corectă a drepturilor acumulate în timpul căsătoriei.
Germania propune o reformă a egalizării pensiilor în caz de divorț pentru creșterea echității financiare
După un divorț, pensiile sunt în mod obișnuit împărțite între foștii parteneri, însă până în prezent acest proces nu a funcționat întotdeauna complet și echitabil. O reformă aflată în discuție își propune să corecteze aceste deficiențe și să asigure o distribuire mai corectă a drepturilor de pensie acumulate în timpul căsătoriei.
În contextul unui divorț, cuplurile trebuie să gestioneze nu doar aspecte emoționale și organizatorice, ci și consecințele financiare pe termen lung. Un element central este așa-numita egalizare a pensiilor, prin care drepturile acumulate în perioada căsătoriei sunt împărțite egal între ambii foști soți, pe baza principiului contribuției comune la viața de familie. Guvernul de la Berlin intenționează să înăsprească și să modernizeze regulile existente printr-un proiect de lege elaborat de Ministerul Federal al Justiției, deja aprobat de Cabinetul Federal.
Deși principiul egalizării este deja aplicat, în practică apar frecvent probleme. Sistemul actual depinde de declararea completă a tuturor drepturilor de pensie. Dacă anumite drepturi sunt omise, trecute cu vederea sau chiar ascunse, acestea nu sunt întotdeauna incluse în calcul, ceea ce poate dezavantaja semnificativ una dintre părți. Reforma propusă urmărește să reducă aceste situații și să ofere soluții corective.
Una dintre modificările importante prevede posibilitatea unei compensări ulterioare. Astfel, drepturi de pensie care nu au fost luate în considerare la momentul divorțului ar putea fi ajustate ulterior. Acest lucru vizează inclusiv pensiile ocupaționale de la foști angajatori, drepturile omise din documentație sau chiar creanțele ascunse intenționat. În plus, vor fi incluse mai clar și plățile unice, care în prezent nu sunt întotdeauna integrate în sistemul de egalizare, spre deosebire de pensiile plătite lunar.
Pe de altă parte, reforma urmărește și simplificarea procedurilor. Drepturile de pensie foarte mici nu vor mai fi împărțite în toate cazurile, dacă costurile administrative depășesc beneficiile obținute. În prezent, pragul minim este de 39,55 euro pentru fiecare sistem de pensii analizat separat, cum ar fi pensia de stat, pensia ocupațională sau cea a funcționarilor publici. Aceste valori nu se cumulează între sisteme, ceea ce înseamnă că sumele mici dintr-un singur sistem pot fi excluse de la egalizare chiar dacă, per total, alte drepturi există.
O altă modificare importantă vizează termenele pentru revizuirea retroactivă. Dacă în prezent aceasta poate fi realizată cu cel puțin un an înainte de pensionarea estimată, în viitor termenul ar urma să fie extins la doi ani. Măsura are scopul de a permite finalizarea tuturor procedurilor într-un interval suficient de lung înainte de începerea plății efective a pensiei.
Bundestagul urmează să voteze reforma pensiilor după aprobarea proiectului
Pentru multe persoane divorțate, reforma propusă ar putea aduce îmbunătățiri financiare semnificative, în special pentru cei care au avut venituri mai mici în timpul căsătoriei sau au fost temporar șomeri. Aceste situații îi afectează frecvent pe partenerii care s-au ocupat de creșterea copiilor sau au lucrat cu jumătate de normă, categorie în care se regăsesc în mod obișnuit mai ales femeile. În același timp, noile reglementări ar putea face sistemul de egalizare a pensiilor mai flexibil și mai eficient, reducând birocrația și corectând mai ușor eventualele inechități.
Deocamdată, reforma nu a fost adoptată. După analizarea proiectului de către cabinet, următorul pas revine Bundestagului, care trebuie să voteze legea. Numai după aprobarea parlamentară aceasta va putea intra în vigoare și produce efecte juridice.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




