Pensie de peste 6.000 lei în România. Condiția impusă în câmpul muncii ca să poți beneficia de plățile lunare

În România, peste 16.700 de milioane de lei se cheltuiesc anual pentru pensiile speciale ale magistraților, militarilor, polițiștilor, aviatorilor, diplomaților și parlamentarilor. Aceste sume depășesc semnificativ media națională.

Cheltuielile anuale cu pensiile speciale în România ajung la 16,8 miliarde de lei

În România, magistrații, parlamentarii, diplomații, anumite categorii de funcționari, aviatorii, militarii și polițiștii beneficiază de pensii de serviciu. Magistrații sunt deja cunoscuți pentru nivelul ridicat al pensiilor speciale, acestea fiind cele mai mari din țară, ajungând de până la nouă ori pensia medie națională.

În paralel, categoriile militare compensează prin numărul mare de pensii aflate în plată și prin valorile de vârf ale acestora. În medie, pensia specială simplă în România se ridică la aproximativ 10.000 de lei, adică de 3,4 ori mai mult decât pensia medie normală, iar ponderată, aceasta este de 2,4 ori mai mare decât media națională.

În prezent, România numără 5.820 de pensionari magistrați. Cea mai mare pensie din magistratură la începutul anului 2026 a fost de 70.000 de lei brut pe lună, iar pensia medie de serviciu pentru această categorie este de 25.488 lei, potrivit profit.ro. Personalul aeronautic civil navigant, cu 1.333 de beneficiari, are a doua cea mai mare pensie medie de serviciu, de 13.111 lei.

Curtea de Conturi, cu 688 de beneficiari, înregistrează o pensie medie de 10.478 lei, situându-se peste diplomați și parlamentari, dar sub nivelul aviației. Acestea sunt singurele categorii care depășesc pragul de 10.000 de lei.

Personalul auxiliar din instanțe și parchete, cu 2.401 beneficiari, are o pensie medie de 7.207 lei. Funcționarii publici parlamentari (870 beneficiari) și corpul diplomatic și consular (786 beneficiari) au niveluri de pensie apropiate, situate în intervalul 6.000–7.000 de lei, conform situației citate.

Casa de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) raporta pentru sursa citată anterior, la 31 decembrie 2025, un total de 118.779 de pensii aflate în plată. Cea mai mare pensie înregistrată în această categorie a fost de 23.811 lei, iar media pensiei nete achitate era de 5.507 lei. Bugetul alocat pentru plata pensiilor personalului care a trecut în rezervă în anul 2025 a fost de 8,78 miliarde de lei.

În ceea ce privește armata, aceasta avea în evidențele Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale 87.570 de pensionari, pentru care bugetul național plătește anual 5,6 miliarde de lei. Pensia medie în armată este de 4.675 de lei, iar cea mai mare pensie ajunge la 36.932 de lei.

Datele aferente lunii ianuarie 2026 confirmă că 87.569 de beneficiari primeau pensii militare de stat, cu o pensie medie netă de 4.675 lei și o pensie maximă de 36.932 lei.

Media pensiilor speciale în România depășește 7.300 de lei

O analiză a pensiilor de serviciu arată că, ponderată cu numărul de beneficiari din diferitele categorii, media pensiei speciale se ridică la aproximativ 7.300 de lei, adică de 2,4 ori peste media națională a pensiilor, care este de 2.957 de lei.

Media simplă a pensiilor speciale este chiar mai ridicată, ajungând la 10.000 de lei, adică de 3,4 ori peste media pensiei publice naționale. La nivel național, numărul total de pensionari era, la sfârșitul anului, de 4,9 milioane de persoane, dintre care 4,6 milioane erau pensionari de asigurări sociale de stat. Pensia medie lunară a acestora a fost de 2.957 de lei.

În contextul reformei sistemului de pensii, Jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede adoptarea unui cadru legislativ care să reducă cheltuielile cu pensiile speciale. Reforma pune accent pe principiul contributivității și pe limitarea privilegiilor acordate de sistemele necontributive.

România și-a asumat prin acest jalon să modifice legislația astfel încât pensiile speciale să fie aduse mai aproape de logica sistemului public, stabilind o legătură mai clară între contribuțiile plătite și nivelul pensiei. Aceste schimbări vizează, printre altele, ajustarea formulei de calcul a pensiilor, impozitarea acestora și modificarea vârstei de pensionare.