România și Ucraina ridică relația bilaterală la nivel de parteneriat strategic. Ce documente au semnat azi Nicușor Dan și Volodimir Zelenski
România și Ucraina au decis joi, la București, să ridice relația bilaterală la nivel de parteneriat strategic, printr-o declarație comună semnată de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Documentul stabilește o arhitectură politică, de securitate, economică și instituțională mult mai amplă decât cooperarea de până acum și plasează în centrul relației sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Rusia, securitatea la Marea Neagră, conectivitatea transfrontalieră, energia și protecția minorităților naționale.
Declarația pornește de la constatarea că agresiunea rusă împotriva Ucrainei reprezintă cea mai gravă amenințare la adresa securității și stabilității întregii regiuni a Mării Negre și a spațiului euro-atlantic. În acest context, documentul reafirmă sprijinul ferm al României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional.
Textul menționează explicit că Bucureștiul și Kievul resping orice tentative de restabilire a sferelor de influență și reafirmă dreptul Ucrainei de a-și alege liber viitorul, inclusiv obiectivele de aderare la Uniunea Europeană și la NATO. Astfel, noul parteneriat strategic nu se limitează la o declarație politică generală, ci trasează un cadru instituțional și operațional pentru cooperarea dintre cele două state.
Instituționalizarea unei relații privilegiate între București și Kiev
Din punct de vedere politic, documentul marchează trecerea de la o cooperare bazată pe angajamente punctuale la instituționalizarea unei relații privilegiate. Cele două state consemnează oficial decizia de a ridica relațiile bilaterale la nivelul de parteneriat strategic și stabilesc mecanisme concrete pentru implementarea acestei decizii.
Printre acestea se numără crearea unei Comisii Strategice la Nivel Înalt România–Ucraina, condusă de cei doi șefi de stat, care va coordona implementarea parteneriatului. De asemenea, sunt prevăzute reuniuni comune anuale ale guvernelor celor două țări, consultări politice regulate la nivelul miniștrilor de Externe și un format anual „2+2” între adjuncții miniștrilor de Externe și ai Apărării.
Documentul face trimitere la tratatul de bună vecinătate dintre cele două state din 1997, la declarațiile comune româno-ucrainene din 2023 și la acordul de cooperare în domeniul securității semnat la Washington în iulie 2024. Prin urmare, noua declarație strategică este prezentată drept o formalizare a unei apropieri accelerate dintre cele două state, determinată în mare parte de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
În același timp, parteneriatul fixează o poziție comună fermă față de Federația Rusă. Cele două țări afirmă că vor lucra împreună pentru obținerea unei păci cuprinzătoare, juste și durabile pentru Ucraina și pentru investigarea și judecarea crimelor de război și a crimelor împotriva umanității comise în timpul conflictului.
Sprijin pentru integrarea euro-atlantică a Ucrainei
Unul dintre elementele centrale ale documentului este sprijinul explicit pentru integrarea euro-atlantică a Ucrainei. România își reafirmă sprijinul pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și susține în mod clar obiectivul Kievului de a deveni membru al NATO.
Textul subliniază că viitorul Ucrainei este în cadrul Alianței Nord-Atlantice și că România va continua să contribuie la formarea unui consens între aliați pentru invitarea Kievului în NATO atunci când condițiile vor fi îndeplinite. Este una dintre cele mai clare formulări politice asumate de București într-un document bilateral de acest nivel.
Declarația mai menționează cooperarea în domeniul securității cibernetice, combaterea dezinformării și a ingerințelor străine. Cele două state își propun să dezvolte schimburi de expertiză și informații operative între structurile de securitate cibernetică și să dezvolte proiecte comune pentru creșterea interoperabilității în acest domeniu.
În paralel, este prevăzută și intensificarea cooperării dintre ministerele de Interne pentru combaterea criminalității organizate, a migrației ilegale, a traficului de persoane și de arme, precum și a altor forme de criminalitate transnațională.
Cooperare extinsă în domeniul securității și al gestionării crizelor
Parteneriatul strategic acordă o atenție deosebită cooperării în domeniul securității și al gestionării situațiilor de urgență. România și Ucraina afirmă că vor consolida colaborarea dintre instituțiile responsabile cu prevenirea și gestionarea dezastrelor naturale sau provocate de om.
Documentul menționează și cooperarea pentru protejarea infrastructurii critice și pentru consolidarea rezilienței informaționale a celor două state. În acest sens, părțile vor dezvolta inițiative de comunicare strategică menite să combată dezinformarea și să promoveze informații corecte în spațiul public.
De asemenea, declarația strategică include angajamente privind cooperarea în industria de apărare și în activitățile spațiale. Scopul acestor inițiative este consolidarea capacităților de apărare ale ambelor state și crearea unor baze pentru dezvoltarea unor proiecte comune în domeniul tehnologic și militar.
În paralel, documentul subliniază importanța colaborării pentru consolidarea securității nucleare și pentru protejarea infrastructurilor energetice critice, în contextul riscurilor crescute generate de războiul din Ucraina.
Marea Neagră și cooperarea regională cu Republica Moldova
Un capitol important al parteneriatului strategic este dedicat regiunii Mării Negre, considerată un spațiu esențial pentru securitatea și stabilitatea regională. România și Ucraina afirmă că vor întări dialogul și cooperarea pentru susținerea stabilității și rezilienței regiunii, afectate de războiul declanșat de Rusia și de amenințările hibride asociate acestuia.
Cele două state subliniază importanța asigurării libertății și siguranței navigației în Marea Neagră și în Marea Azov, în conformitate cu normele și principiile internaționale. Totodată, documentul menționează necesitatea atragerii unui sprijin european și euro-atlantic mai puternic pentru securitatea și dezvoltarea regiunii.
Agenda regională include și o coordonare strategică trilaterală între România, Ucraina și Republica Moldova. Declarația prevede că, acolo unde este posibil, Chișinăul va fi implicat în proiectele relevante de cooperare.
În plus, cele două state susțin o soluționare politică durabilă a problemei transnistrene, cu respectarea independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova și fără afectarea parcursului european al acesteia.
Infrastructură, frontieră și tranzitul cerealelor ucrainene
Conectivitatea transfrontalieră este un alt element important al parteneriatului strategic. România și Ucraina afirmă că vor colabora pentru extinderea punctelor de trecere a frontierei și pentru deschiderea unora noi, precum și pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare care leagă cele două state.
Declarația acordă o atenție specială Master Planului pentru dezvoltarea punctelor de trecere a frontierei și a infrastructurii rutiere adiacente. Acest plan ar urma să fie completat cu proiecte de conexiuni feroviare și maritime, menite să faciliteze schimburile comerciale și transporturile regionale.
Un subiect sensibil abordat în document este tranzitul cerealelor ucrainene. România și Ucraina afirmă că vor menține un flux predictibil de cereale și alte produse agricole, dar în același timp vor încerca să protejeze interesele producătorilor agricoli din ambele state și buna funcționare a piețelor interne.
În acest sens, părțile au convenit să continue cooperarea într-un mod transparent și constructiv pentru facilitarea tranzitului cerealelor ucrainene către piețele globale, prin infrastructura românească.
Energie, interconectări și Coridorul Vertical de Gaze
Energia reprezintă unul dintre cele mai consistente capitole ale declarației strategice. România și Ucraina afirmă că vor avansa interconectările energetice și de gaze pentru a-și consolida securitatea energetică și pentru a diversifica sursele și rutele de aprovizionare.
Documentul subliniază importanța integrării Ucrainei în rețeaua energetică europeană și în piața energetică a Uniunii Europene. De asemenea, cele două state își propun să coopereze pentru modernizarea infrastructurii energetice ucrainene și pentru utilizarea mai eficientă a depozitelor subterane de gaze.
Un document separat semnat de cei doi președinți detaliază câteva proiecte concrete. Printre acestea se numără construirea unei linii electrice aeriene de 400 kV între Cernăuți și Suceava și punerea în funcțiune a unei linii de 110 kV între Porubne și Siret.
Declarația menționează și dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze care leagă Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina. Proiectul urmărește creșterea capacității de transport și identificarea unor soluții pe termen lung pentru reducerea tarifelor de transport.
În plus, este analizată posibilitatea utilizării depozitelor subterane de gaze din Ucraina pentru stocarea gazelor provenite din viitoarea producție offshore din Marea Neagră, în cadrul proiectului Neptun Deep.
Protecția minorităților și cooperarea în domeniul cultural
Un capitol important al declarației strategice este dedicat minorităților naționale. Documentul prevede că România și Ucraina vor coopera pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina și minorității ucrainene din România.
Textul subliniază că drepturile lingvistice ale acestor comunități trebuie protejate legal și respectate pe deplin. În același timp, cele două state își asumă eforturi pentru garantarea efectivă a dreptului la educație în limba maternă.
Declarația prevede și creșterea accesului la educație în limba română pentru românii din Ucraina și la educație în limba ucraineană pentru ucrainenii din România. În plus, documentul menționează adoptarea unor măsuri pentru păstrarea limbii, culturii și identității etnice în zonele locuite tradițional de aceste minorități.
Un pasaj important se referă la rezolvarea fără întârziere a diferențelor artificiale dintre limbile română și „moldovenească”, inclusiv prin măsuri practice adecvate.
Mai mult, Volodimir Zelenski a anunțat în timpul conferinței de presă cu Nicușor Dan că a semnat deja un decret prin care Ucraina va sărbători Ziua Limbii Române pe 31 august, la aceeași dată ca România și Republica Moldova.
Coproducția de echipamente militare și proiectul producției de drone
Al doilea document semnat la București se referă la coproducția de materiale defensive în România. Declarația de intenție prevede dezvoltarea unei colaborări între companii din cele două state pentru producția de sisteme și capabilități de apărare.
Scopul acestei cooperări este furnizarea de echipamente militare pentru forțele ucrainene și dezvoltarea unei industrii de apărare mai reziliente și mai competitive în regiune.
Documentul prevede facilitarea coproducției în România a unor sisteme de apărare dezvoltate în Ucraina și producția comună a acestora, astfel încât materialele rezultate să fie disponibile cu prioritate pentru ambele state.
Unul dintre cele mai concrete proiecte menționate este localizarea în România a producției de drone, într-o primă fază finanțată în principal prin inițiativa SAFE a Uniunii Europene, cu o valoare estimată de până la 200 de milioane de euro.
Totuși, documentul precizează că această declarație de intenție nu constituie un angajament obligatoriu din punct de vedere juridic, iar eventualele obligații legale sau financiare vor fi stabilite ulterior prin acorduri separate și cu respectarea procedurilor naționale de aprobare.
