Parlamentul European condamnă incursiunile cu drone ale Rusiei și cere consolidarea apărării europene și a flancului estic NATO

Parlamentul European a adoptat joi, 18 iunie 2026, o rezoluție prin care condamnă incursiunile cu drone ale Rusiei în spațiul Uniunii Europene. Eurodeputații spun că aceste acțiuni fac parte dintr-o campanie de intimidare și destabilizare. Rezoluția a fost votată în plen pentru apărarea securității statelor membre ale UE.

Parlamentul European condamnă incursiunile cu drone ale Rusiei și cere consolidarea apărării europene și a flancului estic NATO

Parlamentul European a adoptat joi, 18 iunie 2026, o rezoluție fermă în care condamnă incursiunile cu drone ale Rusiei pe teritoriul Uniunii Europene și avertizează că acestea fac parte dintr-o strategie mai amplă de destabilizare și intimidare a statelor membre.

În document, deputații europeni afirmă că aceste încălcări ale spațiului aerian nu sunt incidente izolate, ci elemente ale unei campanii coordonate a Rusia împotriva European Union și a aliaților săi. Parlamentul subliniază că acțiunile sunt însoțite de o campanie agresivă de dezinformare, menită să inducă teamă în rândul populației, să afecteze economiile locale și să creeze pretexte pentru posibile acțiuni de represalii.

Eurodeputații susțin că Rusia poartă „responsabilitatea deplină și neechivocă” pentru aceste atacuri, pe care le descriu drept o amenințare sistematică la adresa securității, rezilienței și suveranității Uniunii Europene și a statelor sale membre. În același timp, rezoluția evidențiază complicitatea Belarus în cadrul acestor acțiuni hibride. Parlamentul European transmite că Uniunea Europeană nu va fi intimidată și își reafirmă angajamentul de a apăra integritatea teritorială a statelor membre și de a continua sprijinul pentru Ucraina.

Deputații își exprimă solidaritatea cu Estonia, Finland, Latvia, Lithuania și Romania, state afectate de ceea ce sunt descrise drept provocări hibride și tentative de testare a capacităților de răspuns ale NATO și ale Uniunii Europene.

Rezoluția cere totodată accelerarea creării unei veritabile Uniuni Europene de Apărare și o coordonare mai strânsă a resurselor militare pentru a răspunde amenințărilor în creștere. Flancul estic al NATO și al Uniunii Europene ar trebui consolidat „de la Arctica până la Marea Neagră”, inclusiv în domeniile terestru, maritim și aerian, pentru combaterea dronelor și a altor mijloace de perturbare.

În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, eurodeputații solicită accelerarea producției și livrării de echipamente militare esențiale, în special sisteme de apărare aeriană, muniții, drone și rachete. De asemenea, este subliniată importanța cooperării cu Republica Moldova, alături de Ucraina, pentru îmbunătățirea schimbului de informații și a capacității operaționale în fața amenințărilor comune, inclusiv prin creșterea finanțării europene dedicate Chișinăului.

Rezoluția a fost adoptată cu 412 voturi pentru, 63 împotrivă și 53 de abțineri. Parlamentul European reafirmă astfel poziția de respingere a oricăror tentative de intimidare și își consolidează angajamentul pentru securitatea și stabilitatea europeană.

Eurodeputații români cer măsuri urgente după incidentele din România, vizând protecția cetățenilor, apărarea antidrone și securitatea Mării Negre

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și inițiator al demersului din Parlamentul European, a prezentat rezoluția ca pe un răspuns necesar la nivel european pentru protejarea cetățenilor, a comunităților de frontieră și a infrastructurii critice. În plen, Victor Negrescu a vorbit despre familiile din România trezite noaptea de explozii, despre comunitățile aflate la granița Uniunii Europene și despre copilul rănit în propria locuință la Galați. El a subliniat că astfel de incidente nu mai pot fi tratate ca episoade izolate, ci ca o amenințare directă la adresa cetățenilor europeni și a infrastructurii critice din regiunea Mării Negre.

De altfel, Dan Barna a avut un mesaj ferm, cerând ca Federația Rusă să fie identificată explicit drept agresor. El a susținut că războiul a fost readus la granițele Europei și că Uniunea Europeană trebuie să răspundă prin consolidarea rapidă a flancului estic. Barna a cerut, de asemenea, finanțare distinctă în viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru sisteme antidrone destinate statelor expuse, inclusiv României, precum și măsuri sporite pentru securitatea la Marea Neagră și accelerarea cooperării regionale cu Ucraina și Republica Moldova.

La rândul său, Siegfried Mureșan a transmis că agresiunea Rusiei nu mai poate fi considerată o amenințare abstractă, ci una directă, care necesită răspunsuri ferme din partea Uniunii Europene. El a invocat incidentul de la Galați și a solicitat întărirea capacităților europene de apărare, în special în ceea ce privește contracararea dronelor. Mureșan a subliniat că Europa trebuie să transmită un mesaj clar de protecție a cetățenilor și a cerut accelerarea cooperării cu NATO, inclusiv prin mecanismele de supraveghere a flancului estic, evidențiind nevoia de instrumente adecvate pentru statele aflate în prima linie, precum România.