Victor Negrescu avertizează asupra mizei anului 2026: România trebuie să conteze în marile decizii europene

Victor Negrescu avertizează asupra mizei anului 2026: România trebuie să conteze în marile decizii europene

SURSA FOTO: Facebook, Victor Negrescu

Publicat de Alexandra Iana la 19 ianuarie 2026, 13:24

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, transmite un mesaj de atenționare privind anul 2026, despre care consideră că poate marca un moment de inflexiune pentru politica internațională și pentru viitorul Uniunii Europene. Eurodeputatul subliniază că România trebuie să fie prezentă acolo unde se iau deciziile care pot influența direct securitatea, economia și statutul său în interiorul blocului comunitar.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, atrage atenția asupra contextului geopolitic și economic în care statele din UE vor intra în 2026, an pe care îl vede drept unul plin de provocări majore. Eurodeputatul consideră că România trebuie să fie activă și cu un rol bine definit în procesul european de decizie.

Într-o postare publică, Negrescu afirmă că „2026 riscă să fie un an de cotitură în politica internațională”. Acesta explică faptul că situația de securitate a Europei nu mai poate fi tratată abstract, pe fondul tensiunilor și riscurilor din vecinătatea estică a Uniunii Europene. „Securitatea nu mai este teorie. Războiul de la granițele UE, atacurile hibride și dezinformarea cer decizii ferme”, transmite europarlamentarul.

Context de securitate: Marea Neagră, infrastructură și rol regional

Negrescu subliniază rolul strategic al României în zona estică a UE și importanța Mării Negre în viitoarele decizii europene.

„Pentru România, aflată pe flancul estic, acest lucru înseamnă Marea Neagră, infrastructură strategică și un rol mai puternic în securitatea regională”, afirmă el.

Totodată, eurodeputatul arată că nu doar securitatea este o temă sensibilă, ci și rezistența democratică și socială a statelor membre.

„În același timp, democrația și statul social sunt sub presiune. Avem nevoie de o Europă care apără regulile comune, drepturile fundamentale și coeziunea socială”.

Implicațiile economice pentru UE și România

Dincolo de aspectele de securitate și geopolitică, europarlamentarul Victor Negrescu subliniază că deciziile care vor fi asumate la nivel european începând cu 2026 vor avea consecințe directe asupra funcționării economice a Uniunii și asupra arhitecturii bugetare post-2027. În opinia sa, următorul cadru financiar multianual, împreună cu reformele instituționale care se prefigurează, pot modifica distribuția fondurilor, prioritățile sectoriale și capacitatea statelor membre de a finanța proiecte majore.

Negrescu consideră că modificările nu vor afecta doar marile economii ale blocului comunitar, ci și statele din Europa Centrală și de Est care se bazează pe investiții europene pentru modernizare și convergență.

În acest context, el afirmă că „2026 va fi decisiv și pentru economia și bugetul european post-2027”, făcând referire la negocierile care vor stabili atât direcția investițiilor, cât și mecanismele de reziliență economică.

Pentru România, acest proces nu este unul tehnic, ci strategic. Negrescu evidențiază faptul că definirea viitoarelor programe europene poate influența capacitatea țării de a atrage investiții, de a finanța infrastructura și tranziția energetică și de a menține competitivitatea industriei într-un context global tot mai tensionat.

În viziunea sa, Bucureștiul trebuie să intre în următoarele runde de negocieri cu interese clare și cu o prezență politică mai vizibilă la nivel comunitar.

„Miza României este clară: investiții, locuri de muncă și reducerea decalajelor. România trebuie să fie prezentă și influentă la masa deciziilor europene, conștientă de faptul că fiecare poziție îi poate influența destinul”, afirmă europarlamentarul.

Prin urmare, discuțiile din 2026 nu vor fi doar despre securitate, apărare sau extindere, ci despre felul în care vor fi distribuite resursele în interiorul Uniunii, despre criteriile de competitivitate economică și despre modul în care țări precum România vor continua procesul de recuperare a decalajelor față de statele din nucleul occidental.

Informații articol
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.