Parchetul European a descoperit fraude cu fonduri UE de proporții istorice. Prejudiciul e estimat la 51 miliarde de euro

Parchetul European dezvăluie o amplă schemă de deturnare a fondurilor UE, identificând un prejudiciu estimat la 51 de miliarde de euro în cadrul celor 3.300 de anchete desfășurate în 24 de state membre. Nivelul fraudelor depășește cu mult ceea ce detectau anterior autoritățile naționale, iar EPPO avertizează că sumele ar putea continua să crească. În acest context, instituția se pregătește pentru schimbarea conducerii, cu procurorul german Andres Ritter favorit la șefia EPPO.

Parchetul European (EPPO) dezvăluie un prejudiciu uriaș din fonduri UE

Parchetul European (EPPO) a publicat noi date alarmante privind amploarea deturnărilor de fonduri europene, instituția având în lucru nu mai puțin de 3.300 de anchete desfășurate în cele 24 de state membre participante.

Potrivit EPPO, aceste investigații indică un prejudiciu total estimat la 51 de miliarde de euro, sumă care reflectă complexitatea și dimensiunea fraudelor ce afectează bugetul Uniunii Europene.

Frédéric Baab, procuror francez în cadrul EPPO, a transmis că volumul fraudelor descoperite depășește cu mult nivelul identificat anterior la nivel național, explicând că instituția se confruntă cu un fenomen mult mai extins decât se anticipase inițial, notează liberation.fr.

El a subliniat că EPPO nu se aștepta să descopere un asemenea nivel al fraudelor, însă a precizat că, pe măsură ce activitatea Parchetului se intensifică, este posibil ca sumele estimate să continue să crească în anii următori.

„La început, nu ne așteptam deloc să găsim un volum atât de mare de fraude. Însă pe măsură ce ne intensificăm activitatea, ne așteptăm ca aceste sume să crească în anii următori”, a afirmat Baab.

Tot Frédéric Baab a explicat că fraudele identificate nu seamănă cu cele tratate anterior de sistemele de justiție ale statelor membre, evidențiind că fondurile europene au beneficiat în trecut de un control insuficient, ceea ce a creat oportunități pentru mari fraude.

„Aceste fraude nu au nicio legătură cu cazurile tratate anterior de justițiile naționale. Până acum, fondurile europene au fost relativ puțin controlate, iar acest lucru a dus la o mană de oportunități pentru fraude de mari dimensiuni”, a adăugat procurorul francez.

Contextul bugetar actual amplifică riscurile: pentru perioada 2021-2027, UE dispune de peste 2 trilioane de euro în resurse financiare, la care se adaugă planul de redresare post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro.

Baab, al cărui mandat de șase ani se încheie în iulie 2026, a apreciat evoluția EPPO drept un succes notabil în pofida dificultăților întâlnite.

Andres Ritter, favorit pentru conducerea EPPO

În paralel cu consolidarea activității Parchetului European, instituțiile europene se pregătesc pentru schimbarea conducerii, prevăzută pentru octombrie 2026.

Comisia pentru libertăți civile (LIBE) a Parlamentului European a evaluat recent candidații la postul de procuror-șef european, iar germanul Andres Ritter a obținut detașat cele mai multe voturi — 46. Ceilalți candidați, Stefano Castellani, Emilio Jesus Sanchez Ulled și Ingrid Maschl-Clausen, au primit mult mai puține voturi (11, 7, respectiv 4), ceea ce îl poziționează clar pe Ritter ca favorit.

Ritter are peste 25 de ani de experiență ca procuror în Germania, specializându-se în investigarea infracțiunilor economice și a fraudelor privind subvențiile UE. El și-a valorificat această experiență și în candidatura precedentă pentru conducerea EPPO.

Eventuala sa preluare a mandatului survine într-un moment în care Bruxelles-ul analizează o redesenare amplă a sistemului antifraudă al Uniunii. Reforma ar putea extinde atribuțiile EPPO, în special în protejarea viitorului buget multianual, întărind rolul instituției în supravegherea utilizării fondurilor europene.

Pe agenda viitorului procuror-șef se află mai multe dosare sensibile și complexe, inclusiv investigații privind achizițiile de vaccinuri anti-COVID aprobate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o nouă anchetă legată de serviciul diplomatic al UE și de Colegiul Europei, precum și multiple cazuri privind presupusa utilizare abuzivă a fondurilor europene de către eurodeputați sau formațiuni politice, între care se numără și partidul francez de extremă dreapta.