Paradoxul mondial al aurului. Adevăratele tezaure nu se află în seifurile băncilor centrale, ci în casele din India, Turcia sau China

Cumpărat masiv de băncile centrale ca refugiu în fața incertitudinilor geopolitice, aurul ascunde un tezaur mult mai mare în casele oamenilor. În timp ce în Vest este tranzacționat pe burse, în țări precum India, Turcia sau China metalul prețios este păstrat ca moștenire de familie, depășind de câteva ori rezervele de stat și redefinind piața globală.

Paradoxul pieței aurului: de la rezervele strategice ale băncilor centrale la „seifurile” secrete din casele oamenilor

Aurul își menține statutul de activ strategic de rezervă, în condițiile în care îngrijorările legate de creșterea datoriei publice și instabilitatea geopolitică îi sporesc atractivitatea ca refugiu împotriva riscurilor, au declarat luni doi bancheri centrali, chiar și după creșterea puternică din acest an a randamentelor obligațiunilor.

În mod obișnuit, prețurile aurului scad atunci când randamentele cresc, deoarece sporește costul de oportunitate al deținerii de active care nu aduc dobândă.

Cu toate acestea, în acest an, deși prețurile au scăzut cu aproximativ 4%, în timp ce randamentele titlurilor de stat americane au atins niveluri maxime ale ultimelor decenii, acestea au rămas relativ bine susținute de achizițiile băncilor centrale și de cererea de active de siguranță, menținând cotațiile peste pragul de 4.000 de dolari, susțin analiștii citați de Reuters.

Bancherii centrali subliniază rolul de refugiu al aurului

„Aurul este un activ de refugiu, probabil activul de refugiu prin excelență, așa cum a demonstrat performanța sa în timp și de-a lungul unei game largi de crize”, a declarat Sergio Nicoletti Altimari, guvernator adjunct al Băncii Italiei, în cadrul conferinței anuale a London Bullion Market Association, desfășurată la Sorrento, Italia.

„Acest rol este deosebit de relevant astăzi, într-un mediu cu risc geopolitic ridicat și preocupări legate de fragmentarea economică”, a adăugat acesta.

Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a menționat că creșterea randamentelor a sporit atractivitatea relativă a obligațiunilor în rândul administratorilor de rezerve valutare.

Cu toate acestea, argumentele pentru diversificarea în aur rămân semnificative, având în vedere tensiunile geopolitice continue și riscul de credit asociat nivelurilor ridicate ale datoriei, a adăugat el.

Banca Centrală a Italiei semnalează o schimbare structurală pe piața aurului

Deși se așteaptă ca cererea de aur din partea băncilor centrale să încetinească cu 15% de la un an la altul, ajungând la 720 de tone metrice în 2026, conform prognozei din iunie a firmei de consultanță Metals Focus, aceasta este estimată să se mențină peste nivelurile anterioare anului 2022.

Altimari a declarat că piața aurului a trecut printr-o schimbare structurală începând din 2022, impulsionată de achizițiile băncilor centrale din economiile emergente.

El a precizat că cererea a fost, de asemenea, susținută de îngrijorările legate de datoria publică ridicată și expansiunea fiscală, ceea ce a slăbit relația inversă tradițională a aurului cu randamentele reale ale obligațiunilor.

„Aceste forte au devenit deosebit de evidente anul trecut și la începutul acestui an, când relația tradițională dintre aur și randamentele reale s-a slăbit semnificativ”, a spus el.

Piața aurului a suferit transformări profunde în structura cererii și în cadrul de stabilire a prețurilor în ultimii ani, a declarat în cadrul conferinței Zeng Hui, vicepreședintele Bursei de Aur din Shanghai.

În China, cel mai mare consumator de aur din lume, piața este tot mai mult orientată de cererea de investiții și de investitorii instituționali, achizițiile de lingouri și monede depășind consumul de bijuterii pentru prima dată în 2025, a precizat acesta.

Seifurile paradoxale ale aurului nu se află în băncile centrale

Traseele necunoscute ale metalului prețios depășesc cu mult rezervele de stat. „Seifurile” care adăpostesc cel mai mare volum de aur la nivel mondial nu sunt băncile centrale, ci gospodăriile populației.

În timp ce în Occident metalul prețios este privit ca un titlu de investiție intangibil pe ecranele bursiere, în alte regiuni reprezintă un cadou de nuntă valoros și un mijloc privat de economisire păstrat în casă. Această tradiție se transmite și se îmbogățește tăcut din generație în generație, transformând piața aurului într-o afacere pur familială, scrie naftemporiki.gr.

Topul celor mai mari cumpărători de bijuterii din aur din lume

Datele Consiliului Mondial al Aurului (World Gold Council), citate de World Population Review pentru anul 2025, arată unde ajung în realitate bijuteriile din aur la nivel global, măsurate în tone:

• India a condus la nivel mondial, cu 430,5 tone de bijuterii din aur în 2025.
• A urmat China, cu 360,1 tone, și Statele Unite, cu 117,3 tone.
• Arabia Saudită și Turcia au completat grupul, cu 44,0 și, respectiv, 32,8 tone.

Împreună, India și China au cumpărat puțin peste jumătate din toate bijuteriile din aur vândute oriunde pe Pământ anul trecut.

Un detaliu important de luat în considerare: volumele au scăzut în fiecare piață majoră pe măsură ce prețurile doborau record după record. Cu toate acestea, cheltuielile globale pentru bijuterii din aur au urcat la nivelul istoric de 172 de miliarde de dolari, deoarece familiile au cumpărat bijuterii mai ușoare în aur în loc să oprească achizițiile.

Gospodăriile din India dețin cel mai mare tezaur privat

Departe de seifurile băncilor centrale se află cea mai mare rezervă de aur din lume. Dacă cineva ar căuta locația sa, răspunsul nu se ascunde în vreo monetărie de stat. Conform datelor Consiliului Mondial al Aurului, gospodăriile din India dețin aproximativ 25.000 de tone de metal prețios, acumulate în principal sub formă de bijuterii din generație în generație.

Dimensiunea acestei avuții private devine clară prin comparația cu rezervele oficiale de stat:

• Statele Unite: 8.133,5 tone (cel mai mare deținător instituțional la nivel mondial)
• Germania: 3.350,3 tone
• Banca Centrală a Indiei: 880 de tone

Familiile din India controlează o cantitate de aur de trei ori mai mare decât guvernul SUA și de 28 de ori mai mare decât propria bancă centrală. La momentul realizării evaluării, valoarea acestui tezaur atingea aproape 40% din PIB-ul Indiei, o dimensiune care s-a extins și mai mult din cauza creșterii spectaculoase a prețurilor.

Nunta fără aur este imposibilă în cultura indiană

Motorul pieței aurului din India nu este reprezentat de o strategie de investiții, ci de instituția căsătoriei. Potrivit cercetărilor Consiliului Mondial al Aurului, bijuteriile de mireasă absorb între 50% și 55% din consumul intern total raportat la greutate:

• Bijuterii de uz zilnic: 35–40%
• Bijuterii de modă: 5–10%

Cererea pentru articolele de mireasă se dovedește extrem de rezistentă. În ciuda dublării aproape integrale a prețului aurului în rupii după anul 2012, ponderea acestor bijuterii a scăzut cu doar 5-10%.

Anual, ceremoniile de nuntă generează aproximativ jumătate din cererea totală a țării. Acest procent include seturile pentru mirese, precum și monedele de aur sau cadourile destinate cuplului, rudelor și invitaților.

Calendarul de aur impune ritmul achizițiilor în India

Strâns legate de sărbătorile tradiționale și de sezonul nunților, achizițiile de aur din India sunt dominate decisiv de ultimul trimestru al anului. Sărbătorile religioase Dhanteras și Diwali, legate de perioada de vârf a nunților, fac ca acest interval să fie cel mai profitabil din an.

Fluctuația cererii de bijuterii pe trimestre în 2025 reflectă clar această sezonalitate:

• Trimestrul IV: 145,3 tone (cea mai puternică perioadă a anului)
• Trimestrul III: 117,7 tone
• Trimestrul II: 88,8 tone
• Trimestrul I: 71,4 tone

În ciuda creșterii abrupte a prețurilor interne cu 74% pe parcursul anului, consumatorii au cheltuit suma-record de 19 miliarde de dolari doar în ultimul trimestru, în timp ce cheltuielile totale anuale au atins 49 de miliarde de dolari.

Această tendință evidențiază o schimbare calitativă la nivelul gospodăriilor: deși calendarul festiv rămâne neschimbat, preferințele se diversifică, vânzările de monede de aur aproape dublându-se de la un an la altul. Acest fapt sugerează că tradiția supraviețuiește adaptându-se.

Aurul turcesc se păstrează tradițional „sub pernă”

Turcia a dat o denumire specifică obiceiului său național de economisire: yastık altı, care se traduce prin „sub pernă”.

Conform Ministerului Finanțelor din Turcia, gospodăriile din țară păstrează în case aproximativ 5.000 de tone de aur, a căror valoare se apropie de 600 de miliarde de dolari. Prin comparație, rezervele oficiale ale statului se prezintă astfel:

• Banca Centrală a Turciei: 702,5 tone (date din aprilie 2026)

Cea mai mare parte a acestei avuții private provine tot din nunți. Aurul dăruit la începutul vieții de cuplu devine o plasă de siguranță pe viață împotriva monedei naționale, care suferă deprecieri continue.

Familiile din Turcia controlează de aproximativ șapte ori mai mult aur decât banca lor centrală, ignorând campaniile guvernamentale de lungă durată care le îndeamnă să își transfere economiile în sistemul bancar.

China își schimba radical preferințele pentru aur

Cumpărătorii din China arată un interes constant pentru aur, dar își schimba radical preferințele. În cursul anului 2025, consumatorii chinezi au achiziționat 431,7 tone de lingouri și monede, depășind pentru prima dată în istoria înregistrărilor Consiliului Mondial al Aurului cele 360,1 tone corespunzătoare bijuteriilor.

Cu doar un an mai devreme, situația era complet opusă (în 2024: 479,1 tone de bijuterii față de 336,2 tone de lingouri și monede). Dinamică s-a intensificat în 2026, cererea de lingouri și monede în China înregistrând recordul istoric de 207 tone doar în primul trimestru, confirmând că nevoia de conservare a avuției rămâne puternică, mutând doar preferința de la cutia de bijuterii la seif.