Pădurile României au câștigat 500.000 de hectare
Potrivit Inventarului Forestier Național – Ciclul III, suprafața acoperită de păduri, vegetație forestieră și terenuri cu arbori a crescut cu aproximativ 500.000 de hectare. Această extindere este aproape egală cu suprafața pierdută de terenuri agricole între 2010 și 2020, conform datelor recensământului agricol. Ritmul anual de creștere a masei lemnoase atinge 59 de milioane de metri cubi, un nivel considerat semnificativ la nivel european.
Cătălin Tobescu, președintele Fordaq, a explicat:
„Rezultatele IFN arată o creştere substanţială a suprafeţei pădurilor, vegetaţiei forestiere şi a terenurilor cu arbori cu aproximativ 500.000 ha, o valoare apropiată de cea dată de recensământul general agricol ca pierdere a suprafeţei folosită ca terenuri agricole între anii 2010 şi 2020.
Rata de creştere medie, de 8,5 mc/an/ha, este aproape dublă faţă de creşterea medie a pădurilor din Europa, de 4,4 mc/an/ha, ceea ce arată starea de sănătate şi vitalitatea bună a pădurilor din România. Creşterea totală a pădurilor României, a volumului de masă lemnoasă, este de 59 milioane metri cubi, anual, conform rezultatelor Ciclului III”.
Analiza detaliată a IFN arată că din această creștere, 17 milioane de metri cubi reprezintă mortalitate naturală, adică arbori uscați sau doborâți. În același timp, 15 milioane de metri cubi reprezintă acumularea netă a masei lemnoase, adică lemnul care rămâne efectiv în pădure.
Volumul mediu de lemn pe picior a crescut la 348 mc/hectar, comparativ cu 339 mc/hectar în ciclul precedent. România se situează astfel în topul Europei în ceea ce privește densitatea lemnoasă.
„Doar Elveția are un nivel similar, de 353 mc/hectar, în timp ce media europeană este de 160 mc/hectar”, a menționat Tobescu.
În ceea ce privește exploatarea lemnului, IFN indică un volum total recoltat de 28 de milioane de metri cubi, incluzând materialul lemnos extras din păduri, nu doar ceea ce ajunge pe piața comercială.
„A nu se confunda acest volum cu volumul comercial pus pe piaţă comunicat de INS (18 – 19 milioane mc, anual), volum care nu include volumul cioatei, crengilor, vârfurilor resturile de exploatare. În plus, IFN dă volumul total recoltat din păduri conform metodologiei şi definiţiei IFN a pădurilor (7,2 milioane hectare), nu doar din fondul forestier naţional supus regimului silvic (6,6 milioane hectare)”, explică președintele Fordaq.
El subliniază că exploatarea rămâne sub potențialul real al pădurilor:
„Ceea ce merită subliniat este ponderea foarte mică a recoltei din creşterea totală a pădurii în România, respectiv 3,78 mc/an/ha recoltaţi la o creştere de 8,5 mc/an/ha, rezultând un procent de recoltă de doar 44%. În Europa, procentul mediu este de 63-66%, cu multe ţări recoltând integral creşterea pădurii”.
Mortalitatea naturală și provocările viitoare legate de păduri
Un aspect important evidențiat de IFN este cantitatea mare de lemn mort care rămâne în păduri. În fiecare an, mortalitatea naturală ajunge la aproximativ 17 milioane de metri cubi, ceea ce poate influența starea generală a pădurilor.
Tobescu consideră că această situație este influențată de reglementările stricte privind protecția mediului și de schimbările climatice:
„În ţara noastră avem o pondere de peste 50% a pădurilor cu management certificat conform standardelor internaţionale FSC şi PEFC care impun păstrarea lemnului mort în păduri. Avem reglementări care limitează extragerea lemnului mort prin tăieri de igienă în arii protejate sau angajamente voluntare de silvomediu cu constituirea unor zone de linişte. Toate acestea au un efect măsurabil: lemn mort în păduri. Fenomenul de uscare a pădurilor, care a luat amploare în anii 2024 – 2025, nu este surprins de IFN decât în mică măsură.
Cifrele mortalităţii pădurilor sunt foarte probabil mult mai mari în 2025. Suntem foarte aproape de pragul în care aceste volume depăşesc posibilităţile de exploatare şi valorificare şi vor rămâne să putrezească în păduri, afectând şi mai mult starea de sănătate a acestora. Dincolo de mortalitatea naturală a pădurilor, asociată şi respectării unor standarde ridicate privind protecţia biodiversităţii, este nevoie de un management dinamic şi adaptativ al pădurilor pentru a face faţă provocărilor aduse de schimbările climatice”.
Datele istorice arată că suprafața forestieră a României a înregistrat o creștere constantă. În Ciclul II (2013–2018), pădurile ocupau aproximativ 7 milioane de hectare, dintre care 6,9 milioane de hectare erau acoperite efectiv cu arbori.
Volumul total de lemn pe picior înregistrat în perioada 2013–2018 era de 2,3 miliarde de metri cubi, comparativ cu 2,2 miliarde de metri cubi în primul ciclu al IFN (2008–2012). Această tendință confirmă continuarea regenerării pădurilor și acumulării masei lemnoase în România.
