Ora de vară 2026 în România. Data când se schimbă ora în România. Se dă ceasul înainte cu o oră

Ora de vară 2026 în România. Data când se schimbă ora în România. Se dă ceasul înainte cu o oră

SURSA FOTO: Dreamstime/Ora de vară

Publicat de Corina Chiriac la 24 martie 2026, 00:01

România trece la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră. Această schimbare poate afecta temporar somnul, concentrarea și starea de spirit, crescând riscul pentru persoanele vulnerabile, inclusiv copii, adolescenți și pacienți cu tulburări de somn. Medicii recomandă adaptarea treptată a programului și expunerea la lumină naturală pentru a reduce efectele resimțite.

Ora de vară 2026 în România

România trece la ora de vară în ultimul weekend din martie 2026, o modificare care afectează programul zilnic al populației și modul în care este percepută lumina naturală pe parcursul zilei. În noaptea de 28 spre 29 martie, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că ora 03:00 devine ora 04:00.

Trecerea la ora de vară are loc în fiecare an, în ultima duminică din luna martie. În 2026, schimbarea se produce în noaptea de sâmbătă spre duminică, când românii vor dormi cu o oră mai puțin. Această ajustare marchează începutul perioadei în care zilele par mai lungi datorită luminii naturale prelungite seara.

Schimbarea orei are ca scop principal utilizarea mai eficientă a luminii naturale. Prin mutarea ceasului înainte, se obține mai multă lumină în a doua parte a zilei, ceea ce poate contribui la reducerea consumului de energie electrică și la creșterea timpului petrecut în aer liber.

Deși durata reală a zilei nu se modifică, distribuția luminii se schimbă semnificativ. Diminețile devin mai întunecate pentru o perioadă, în timp ce serile sunt mai luminoase și mai lungi.

Impactul orei de vară asupra organismului

Trecerea la ora de vară poate avea efecte temporare asupra organismului. Pierderea unei ore de somn poate duce la:

  • oboseală
  • dificultăți de concentrare
  • dereglarea ritmului biologic

De regulă, aceste efecte dispar în câteva zile, pe măsură ce organismul se adaptează noului program.

schimbarea orei, ora de vara, se da ceasul
SURSA FOTO: Dreamstime – schimbarea orei, ora de vara

Riscurile trecerii la ora de vară

Specialiștii în somnologie de la Spitalul Județean de Urgență Buzău explică faptul că trecerea la ora de vară poate crește temporar riscul de:

  • accident vascular cerebral
  • infarct miocardic
  • irascibilitate și stres
  • somnolență și scăderea atenției

Efectele sunt mai pronunțate decât la trecerea la ora de iarnă, când corpul beneficiază de o oră suplimentară de somn. Persoanele care se culcă târziu și adolescenții sunt printre cele mai afectate categorii, din cauza ritmului biologic diferit.

Trecerea la ora de vară poate afecta în mod special:

  • copiii și adolescenții, care au nevoie de mai mult somn
  • persoanele cu tulburări de somn sau apnee nocturnă
  • cei cu probleme cardiace sau hipertensiune

Pentru pacienții cu tulburări respiratorii în timpul somnului, efectele pot fi mai severe, crescând somnolența diurnă și riscul de accidente.

„Pentru organism, consecinţele nu sunt din cele mai bune pentru că nu toţi funcţionăm la fel.

Genetic, unii suntem învăţaţi să ne trezim devreme şi atunci impactul la trecerea la ora de vară şi dormitul cu 60 de minute mai puţin va fi, să spunem, un pic mai mic faţă de cei care se culcă mai târziu. Impactul este la fel de mare ca şi la cei care se culcă târziu şi asupra copiilor şi adolescenţilor care sunt la şcoală şi liceu, pentru că, genetic, copiii şi adolescenţii dorm până mai târziu.

Dacă urmăriţi presa, o să vedeţi că în Franţa există o iniţiativă legislativă prin care se propune ca şcolile şi liceele să înceapă de la ora 9:00, tocmai pentru a respecta oarecum ritmuri copiilor. În momentul în care deja îi punem să se trezească cu o oră mai devreme, impactul nu va fi unul favorabil”, a declarat dr. Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competenţe în somnologie, în cadrul SJU Buzău.

Cum să te adaptezi mai ușor la ora de vară

Medicii recomandă pregătirea organismului cu câteva zile înainte:

  1. Reducerea somnului cu 5–10 minute în fiecare zi, pentru a face trecerea mai lină
  2. Menținerea unui program regulat de somn
  3. Evitarea cafelei, energizantelor și a meselor grele seara
  4. Limitarea somnului de după-amiază
  5. Expunerea la lumina naturală dimineața pentru reglarea ritmului circadian

Aceste măsuri ajută la prevenirea oboselii excesive și a iritabilității în primele zile după schimbare.

„Cel puţin prima săptămână efectele vor fi cele ale privării de somn pentru că dormim cu o oră mai puţin. Asta înseamnă că suntem mai irascibili, mai nervoşi, mai somnoroşi, mai lipsiţi de concentrare, creşte încărcarea şi stresul cardiac şi există riscul mai crescut în prima săptămână de infarct miocardic, de accident vascular.

Impactul acestei treceri la ora de vară este mult mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă, când dormim cu o oră mai târziu şi care care ne ajută. Acomodarea, în general, durează între o săptămână şi trei săptămâni.

Ajungem şi la nişte măsuri care o să minimizeze impactul acestei treceri, un pic de antrenament cu două săptămâni înainte de trecerea la ora de vară, să ne trezim cu 5-10 minute mai devreme în fiecare zi, în felul acesta nu simţim toate cele 60 de minute deodată.

Pe urmă sunt măsurile de igienă a somnului, de evitat consumul de cafea, energizante după ora 12:00, după ce trecem la ora de vară, în ideea de a nu perturba somnul de noapte.

De evitat somnul de după-amiază pentru a nu prelungi ora de culcare, o mâncare nu foarte consistentă seara, expunere dimineaţa la lumina solară cât mai multă pentru a inhiba secreţia de melatonină dimineaţă astfel încât să nu mai fim atât de somnoroşi”, precizează medicul.

În general, organismul se adaptează la ora de vară între una și trei săptămâni. Primele zile pot fi dificil de gestionat, dar respectarea igienei somnului și expunerea la lumină naturală accelerează procesul.

„În principal sunt pacienţii cu tulburări respiratorii în timpul somnului. Aceşti pacienţi care nu fac terapie vor avea un impact destul de mare pe somnolenţă, pentru că ei deja sunt cu somnolenţă diurnă, cei care nu fac terapie şi care au apnea de somn oricum au somnolenţă diurnă. În momentul în care mai apare şi trezitul cu o oră mai devreme, lucrurile vor fi destul de urâte”, subliniază specialistul.

Informații articol
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.