Ce este ora de vară și de ce a fost introdusă
Schimbarea sezonieră a orei are loc de două ori pe an: primăvara, când se trece la ora de vară, și toamna, când se revine la ora standard, cunoscută drept ora de iarnă. Ora de vară presupune ajustarea ceasurilor cu o oră înainte, pentru a valorifica mai bine durata mai mare a zilei din sezonul cald.
Scopul acestui sistem este folosirea cât mai eficientă a luminii naturale, astfel încât întunericul să se instaleze mai târziu seara. Deși nu este legată direct de solstițiul de vară, care are loc în jurul datei de 21 iunie, ora de vară urmărește același obiectiv: maximizarea expunerii la lumina solară. După echinocțiul de primăvară, durata zilelor crește progresiv, marcând debutul primăverii astronomice în emisfera nordică.
Inițial, ora de vară a fost gândită ca o soluție pentru reducerea consumului de energie necesar iluminatului artificial, în special seara. În același timp, se considera că acest sistem poate avea efecte pozitive asupra productivității și asupra stării generale de bine, oferind mai mult timp pentru activități desfășurate în aer liber.
Cum a apărut ideea schimbării orei
Primele idei privind ajustarea programului zilnic apar spre finalul secolului al XVIII-lea. În 1784, Benjamin Franklin sugera că modificarea orarului ar putea duce la economisirea resurselor, prin reducerea consumului de ulei pentru lămpi și, ulterior, de energie electrică.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, neo-zeelandezul George Bernard Hudson a reluat această idee. În 1895, el propunea ca ceasurile să fie date înainte cu două ore în luna octombrie și să fie readuse înapoi în luna martie. Câțiva ani mai târziu, britanicul William Willett a venit cu o altă variantă, care prevedea ajustarea ceasurilor în trepte de câte 20 de minute, pe parcursul mai multor duminici consecutive.
Când a fost adoptată oficial ora de vară
Ora de vară a fost introdusă oficial în aprilie 1916, în timpul Primului Război Mondial, de Germania și Austro-Ungaria. Scopul era economisirea rezervelor de cărbune necesare industriei de război. Ulterior, sistemul a fost preluat și de statele Antantei, inclusiv Imperiul Britanic și Franța.
Deși forma modernă a orei de vară este utilizată de puțin peste un secol, istoricii arată că idei similare existau încă din Antichitate. De exemplu, romanii foloseau ceasuri cu apă cu scale diferite în funcție de anotimp, adaptând programul zilnic la durata luminii solare.
De când folosește România ora de vară
România a adoptat ora de vară pentru prima dată în 1917, în contextul în care marile puteri europene aplicau deja acest sistem. După încheierea Primului Război Mondial, practica a fost abandonată, însă a fost reintrodusă în 1932, din motive economice.
Până în 1939, ora de vară a fost aplicată anual, cu unele excepții. În perioada 1 aprilie 1940 – 2 noiembrie 1942, România a păstrat ora de vară fără revenire la ora standard. Din 1943, sistemul a fost din nou abandonat. După o pauză îndelungată, ora de vară a fost reintrodusă în 1979 și este utilizată constant până în prezent. Regulile au fost armonizate la nivelul Uniunii Europene în 1996.
Când se face trecerea la ora de vară în 2026
Deși la nivelul Uniunii Europene s-a discutat despre renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, reglementările actuale rămân valabile. Potrivit Consiliul Uniunii Europene, sistemul va fi menținut și în 2026.
Astfel, România va trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, iar ora 3:00 va deveni ora 4:00. Schimbarea are loc, în mod tradițional, în weekend, pentru a reduce impactul asupra programului de muncă și al ritmului de somn.
Revenirea la ora standard, cunoscută drept ora de iarnă, se va face în ultima duminică din octombrie, în noaptea de 24 spre 25 octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră.
Când se va schimba ora în următorii ani:
-2027 – duminică, 28 martie
-2028 – duminică, 26 martie
-2029 – duminică, 25 martie
-2030 – duminică, 31 martie
-2031 – duminică, 30 martie
Cum ne afectează trecerea la ora de vară
Trecerea la ora de vară poate avea efecte neplăcute asupra organismului, mai ales în primele zile. Cele mai frecvente sunt tulburările de somn, oboseala accentuată, iritabilitatea și dificultățile de concentrare, factori care pot reduce randamentul profesional.
Unele studii indică și o creștere temporară a riscului de probleme cardiovasculare și a numărului de accidente rutiere imediat după schimbarea orei. Experții de la Sleep Foundation arată că, în prima zi de luni după trecerea la ora de vară, durata somnului scade, în medie, cu aproximativ 40 de minute.
Pentru a diminua impactul, specialiștii recomandă ajustarea treptată a programului de somn cu câteva zile înainte, expunerea la lumină naturală și limitarea consumului de cofeină.
Ora de vară este aplicată în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Deși un sondaj realizat de Comisia Europeană în 2018 a arătat că majoritatea cetățenilor susțin renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, până la adoptarea unei decizii definitive la nivel european, sistemul rămâne în vigoare.
