Când se schimbă ora în 2026. Decizia privind trecerea la ora de vară. Când dăm ceasul înainte cu o oră

Schimbarea orei rămâne valabilă și în 2026, iar România va trece din nou la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie. Subiectul reaprins la nivel european, după inițiativa Spaniei, readuce în discuție impactul asupra sănătății, economiei și coordonării dintre statele UE. Pentru cetățeni, decizia contează direct prin modul în care le afectează rutina zilnică și organizarea timpului.

Când se aplică schimbarea orei în 2026 și ce presupune pentru România

Schimbarea orei este prevăzută și în 2026 în calendarul oficial, iar România va respecta, cel puțin deocamdată, regulile actuale stabilite la nivel european.

Prima ajustare a ceasurilor va avea loc duminică, 29 martie 2026, când ora 3:00 va deveni ora 4:00, marcând trecerea la ora de vară. A doua modificare este programată pentru duminică, 25 octombrie 2026, atunci când ora 4:00 va reveni la 3:00, odată cu revenirea la ora de iarnă.

Aceste date sunt parte dintr-un sistem aplicat de decenii în majoritatea statelor Uniunii Europene, cu scopul inițial de a economisi energie. În prezent, însă, eficiența acestui mecanism este pusă sub semnul întrebării, iar discuțiile privind renunțarea la schimbarea orei capătă din nou vizibilitate politică.

Pentru cetățeni, intervalul până la următoarea modificare a ceasurilor este de aproximativ două luni și 16 zile, un detaliu relevant mai ales pentru cei care resimt efectele adaptării la un nou program de somn și activitate. Chiar dacă schimbarea orei este previzibilă, impactul său rămâne un subiect sensibil în spațiul public.

Inițiativa Spaniei și reluarea dezbaterii europene despre schimbarea orei

Discuția privind eliminarea ajustării sezoniere a ceasurilor a fost relansată în a doua jumătate a anului trecut, după ce premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a adus subiectul în atenția Consiliului European. Această poziție a readus pe agenda publică o propunere formulată încă din 2018 în Parlamentul European, care viza oprirea definitivă a schimbării orei.

Un rol central în aceste negocieri îl are europarlamentarul suedez Johan Danielsson, coordonator al dosarului încă de la lansarea inițiativei. El a explicat că motivele istorice care au stat la baza introducerii acestui sistem nu mai corespund realităților actuale, în special într-o societate digitalizată și cu alte tipare de consum energetic.

Danielsson a gestionat acest dosar încă din 2018, a fost negociator-șef în 2019, ulterior ministru al Locuințelor în Suedia, iar în 2024 s-a întors în Parlamentul European pentru a relua negocierile. Într-un interviu pentru EFE, el a declarat că sprijinul exprimat de Spania ar putea accelera procesul decizional la nivelul Uniunii Europene.

Lipsa consensului între statele membre și efectele asupra sănătății

Unul dintre principalele obstacole în calea unei decizii comune rămâne lipsa consensului între statele membre. Johan Danielsson a precizat că, deși negocierile puteau începe efectiv încă din 2019, guvernele nu au ajuns la o poziție comună. Pentru adoptarea unei decizii este necesar acordul a cel puțin 55% dintre cele 27 de state membre, reprezentând minimum 65% din populația Uniunii Europene.

În acest context, europarlamentarul a atras atenția asupra impactului schimbării orei asupra sănătății populației. Aproximativ 20% dintre cetățeni sunt afectați direct, în special copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice, care resimt mai acut dereglările de somn și ritm biologic.

Totodată, Danielsson a subliniat că avantajele economice și energetice, invocate în trecut pentru justificarea acestui sistem, nu mai sunt relevante în societățile moderne, unde consumul de energie are alte tipare și este influențat de tehnologii avansate.

Argumentele Comisiei Europene și problema coordonării fusurilor orare

În dezbatere a intervenit și comisarul european pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, care a vorbit despre dificultățile generate de actualul sistem. El a arătat că schimbarea orei creează complicații inutile și a propus realizarea unui nou studiu de impact care să susțină inițiativa din 2018.

„Sistemul schimbării orei generează complicații inutile”.

Declarația vine în contextul în care digitalizarea și evoluția tehnologică au redus semnificativ eventualele economii de energie, în timp ce ajustarea ceasurilor afectează transporturile, serviciile publice și rutina zilnică a cetățenilor.

Un alt aspect sensibil rămâne coordonarea fusurilor orare în interiorul Uniunii. Danielsson a explicat că statele se tem de apariția unui sistem fragmentat.

„Nu putem ajunge la un mozaic de fusuri orare în Europa. De aceea guvernele iau mai mult timp, dar șase ani este ridicol. Trebuie să avansăm”.

Sprijin politic larg și exemplele internaționale privind schimbarea orei

În Parlamentul European există un sprijin transpartinic pentru oprirea schimbării orei. Estonianul Jüri Ratas a propus ca statele membre să rămână în fusurile lor actuale și să aleagă coordonat între ora de vară sau ora de iarnă. Inițiativa Spaniei este considerată de Danielsson un semnal important pentru Consiliu.

Critici la adresa întârzierilor au venit și din partea altor eurodeputați, care au invocat lipsa eficienței economice a sistemului și impactul asupra cetățenilor. Exemplele din afara Uniunii Europene sunt frecvent menționate în aceste dezbateri.

Numeroase țări au renunțat deja la schimbarea orei, printre care Turcia, Rusia, Islanda, Japonia, China sau Brazilia, dar și state din Africa și America Latină. În Statele Unite, Hawaii și Arizona, alături de mai multe teritorii, nu aplică ajustarea sezonieră a ceasurilor.

În lipsa unei decizii europene finale, România nu a anunțat un plan concret pentru renunțarea la schimbarea orei. Astfel, trecerea la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026 va avea loc conform regulilor în vigoare. Discuțiile la nivel european urmează să fie reluate la începutul anului 2026, fără un termen clar pentru o eventuală schimbare a sistemului actual.