OMV Petrom ar putea schimba compoziția motorinei. Cât de mult vor scădea prețurile la pompă

OMV Petrom a propus eliminarea rapiței din motorină pentru a reduce presiunile din piața energetică generate de războiul din Orientul Mijlociu, însă măsura este criticată pentru impactul economic și eficiența redusă asupra prețurilor.

OMV Petrom propune eliminarea rapiței din motorină

Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au discutat, săptămâna trecută cu reprezentanți ai OMV Petrom pentru a înțelege cum s-ar putea gestiona mai bine presiunea pusă asupra pieței energetice de către războiul din Orientul Mijlociu și blocajele aferente survenite pe liniile de furnizare. După discuțiile cu reprezentanții OMV Petrom, s-a ajuns la concluzia că parteneriatul dintre compania producătoare de energie și autoritățile române va trebui să fie unul strâns pentru ca România să depășească această situație.

Surse de la nivel înalt, citate de specialistul în politici agricole Cezar Gheorghe, ar fi transmis că una din soluțiile propuse de OMV ar fi eliminarea conținutului de 7% din compoziția diesel a uleiului de rapiță. În opinia lui Gheorghe, o astfel de idee ar distruge producția internă, costând economia României circa 400 de milioane de euro, fără să diminueze deloc semnificativ prețurile de la pompă.

Într-o discuție cu „Ziare.com”, Cezar Gheorghe a spus că, dacă Guvernul Bolojan nu dorește scăderea accizei la combustibil, propunerea OMV va avea, de fapt, un efect minor asupra prețurilor la pompă. Gheorghe a reamintit faptul că 7% din 10 lei sunt 70 de bani, pe care, dacă stăm să-i judecăm scăzând acciza și TVA este insignifiant pentru buget. Pe partea cealaltă, susține acesta, „ne strică toată procesarea în România, dispare piața internă și lasă recoltele fermierilor la mâna procesatorului sau comerciantului intracomunitar, care o să se bucure de marfă ieftină, fiindcă fermierii noștri vor rămâne cu ei pe stocuri.”

„7% din 10 lei sunt 70 de bani, pe care, dacă stăm să-i judecăm scăzând acciza și TVA-ul e insignifiant pentru buget. Însă pe partea cealaltă, ne strică toată procesarea în România, dispare piața internă și lasă recoltele fermierilor la mâna procesatorului sau comerciantului intracomunitar, care o să se bucure de marfă ieftină, fiindcă fermierii noștri vor rămâne cu ei pe stocuri. Se va vinde sub piață prin export și partea și mai proastă este că procesatorii au cumpărat în avans, forward, cum se numește, chit că rapița încă nu e recoltată. Ei ce fac cu marfa după ce au cumpărat-o deja?

În același timp, în Austria accizele s-au redus și au fost plafonate prețurile, însă la noi nu se poate. Iar România este un mare producător de rapiță, având anul acesta 3,3 milioane de tone. Dacă o scoatem din dieselul din România și fermierii sunt nevoiți să o vândă pe piața externă la un preț mult mai redus, putem deduce ce profit rămâne în buzunarul procesatorului din vestul Europei?

În nordul Europei este cea mai mare aglomerare de fabrici de procesare, în orașe precum Rotterdam și Gent, de unde merge în Norvegia unde se amestecă în combustibil. Acesta este efectul: o piață internă care dispare, procesare și venituri care dispar, dar și șrotul care era foarte bun în zootehnie și valoarea adăugată în total”, a declarat Gheorghe.

Reglementările UE impun utilizarea biodieselului de tip B7 în motorină pentru reducerea emisiilor

Potrivit sursei citate anterior, compoziția motorinei nu este o decizie arbitrară a companiilor sau a guvernelor naționale, ci rezultatul unui cadru legislativ european care urmărește reducerea emisiilor din transport.

La nivelul blocului comunitar, utilizarea biocombustibililor în carburanți este reglementată în principal prin Directiva privind energia din surse regenerabile (RED II, revizuită ulterior prin RED III), care impune statelor membre ale Uniunii Europene ținte privind ponderea energiei regenerabile în transport. Concret, până în anul 2030, statele membre trebuie să asigure o cotă de cel puțin 14,5% reducere a intensității emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor sau, alternativ, o pondere de minimum 29% energie regenerabilă în consumul final din transport.

Amestecul de biodiesel la un nivel de aproximativ 7% (cunoscut ca standard B7) este un instrument-cheie prin care statele membre își ating aceste obiective. Uleiul de rapiță este una dintre principalele materii prime utilizate în Europa pentru producerea biodieselului, tocmai pentru că este o cultură locală, adaptată climatic și integrată în lanțurile agricole existente.

Astfel, eliminarea acestui procent din compoziția motorinei ar pune presiune directă pe capacitatea României de a respecta țintele impuse de UE. În lipsa biocombustibililor convenționali, România ar trebui fie să compenseze prin importuri de combustibili alternativi mai scumpi, fie să suporte eventuale penalități sau costuri suplimentare de conformare la nivel european.

Biocombustibilii de primă generație, precum cei pe bază de rapiță, pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu aproximativ 50-65% față de combustibilii fosili, în funcție de lanțul de producție. Chiar dacă aceste valori sunt contestate în unele studii, mai ales din perspectiva utilizării terenurilor agricole, acestea reprezintă, totuși, una dintre puținele soluții scalabile pentru decarbonizarea rapidă a transportului rutier.