Obligatoriu pentru românii care stau la bloc. Asociația de proprietari te poate penaliza: Efectul se răsfrânge asupra tuturor

Avocatul Gelu Pușcaș, specializat în litigii privind administrarea proprietăților, a explicat modul în care funcționează penalitățile la întreținere și impactul neplății asupra asociațiilor de proprietari și a vecinilor. Acesta subliniază că neplata întreținerii de către unii proprietari ajunge, indirect, să fie suportată de ceilalți locatari.

Cine nu plătește întreținerea afectează tot blocul. Potrivit explicațiilor publicate de avocatul Gelu Pușcaș pe Facebook, legea permite asociațiilor de proprietari să aplice penalități pentru întârzieri la plata întreținerii, însă acest lucru nu este obligatoriu. Aplicarea penalităților este condiționată de o decizie a Adunării Generale a asociației.

Ce se întâmplă dacă nu plătești întreținerea la timp

Conform Legii 196/2018, asociația poate aplica penalități de până la 0,2% pe zi de întârziere. Totuși, fără o hotărâre a Adunării Generale, penalizarea nu are bază legală. De asemenea, penalitatea nu poate depăși valoarea debitului principal asupra căruia este aplicată.

În acest context apare întrebarea dacă penalitatea reprezintă o măsură necesară, un instrument de coerciție sau o povară suplimentară pentru proprietari. Situația din teren arată că există două categorii principale de restanțieri.

Prima categorie este formată din proprietari care se confruntă cu dificultăți financiare reale și plătesc doar parțial întreținerea. Pentru aceștia, penalitățile pot reprezenta o presiune suplimentară asupra unui buget deja afectat.

A doua categorie include proprietarii care aleg să nu plătească din motive de protest, fie împotriva conducerii asociației, fie din nemulțumiri legate de lucrări sau alte decizii administrative. Totuși, neplata nu echivalează cu contestarea legală a listei de plată.

„𝐏𝐄𝐍𝐀𝐋𝐈𝐓𝐀𝐓𝐄𝐀 𝐋𝐀 Î𝐍𝐓𝐑𝐄Ț𝐈𝐍𝐄𝐑𝐄: 𝐍𝐄𝐂𝐄𝐒𝐈𝐓𝐀𝐓𝐄 𝐒𝐀𝐔 𝐏𝐎𝐕𝐀𝐑Ă? Puțini proprietari înțeleg un adevăr simplu: Când cineva NU își plătește întreținerea, nota de plată ajunge, indirect, la ceilalți vecini. Da, legea permite asociației să aplice penalități pentru întârzieri. Dar NU este obligatoriu.

Penalitatea poate exista doar dacă Adunarea Generală a decis asta prin hotărâre. Legea 196/2018 spune clar: Asociația POATE aplica penalități de până la 0,2% pe zi de întârziere. Atenție însă: fără hotărâre de Adunare Generală = fără bază legală pentru penalizare; penalitatea nu poate depăși debitul la care s-a aplicat.

Dar apare întrebarea importantă: Penalitatea este: o măsură necesară? un mijloc de coercitie? sau o povară pentru proprietar?”, a scris avocatul Gelu Pușcaș pe Facebook.

Neplata întreținerii duce la acumularea de restanțe, care ulterior sunt penalizate

Neplata întreținerii duce la acumularea de restanțe, care ulterior sunt penalizate. În situațiile în care mai mulți proprietari nu își achită obligațiile, efectele se resimt la nivelul întregului bloc.

Printre consecințe se numără scăderea fondului de rulment, întârzieri în plata facturilor, creșterea tensiunilor între vecini și presiunea de majorare a fondului de rulment. În final, proprietarii corecți ajung să suporte indirect costurile generate de restanțieri.

„Realitatea din teren arată că există două tipuri de restanțieri: Proprietarii care trec prin probleme reale și plătesc „cât pot”. Pentru ei, penalitățile devin adesea o presiune suplimentară pe un buget deja sufocat. Proprietarii care NU plătesc „din principiu”: pentru că sunt supărați pe președinte, pe administrator, pe lucrările de reparații, sau pentru că „așa protestează”.

Dar neplata NU înseamnă contestarea listei de plată. Ce nu se plătește: devine restanță, apoi se penalizează. Iar aici apare adevărata problemă: Dacă într-un bloc există 3-4 proprietari care refuză să plătească întreținerea, efectul se răsfrânge asupra tuturor: scade fondul de rulment, se întârzie plata facturilor, cresc tensiunile între vecini, apare presiunea majorării fondului de rulment. Și da… de multe ori, vecinii corecți ajung să suporte consecințele celor care „nu vor să plătească”, a mai scris avocatul.

Chiar dacă un proprietar achită ulterior debitul principal, penalitățile pot fi recuperate separat pe cale judecătorească

Chiar dacă un proprietar achită ulterior debitul principal, penalitățile pot fi recuperate separat pe cale judecătorească. Instanța supremă a stabilit că penalitățile au un regim juridic distinct față de debitul principal, atunci când acesta a fost achitat separat.

„Un aspect foarte important: Chiar dacă proprietarul își achită ulterior debitul principal, penalitățile pot fi recuperate separat în instanță. Inclusiv ICCJ a stabilit că penalitățile au un regim juridic distinct față de debitul principal, atunci când doar acesta a fost achitat. În concluzie: Penalitatea nu rezolvă toate problemele unei asociații. Dar, în multe cazuri, este singurul instrument care îi protejează pe cei care își plătesc obligațiile la timp”, a conchis acesta.

Postarea poate fi vizualizată aici.