Obligație în România pentru proprietarii de terenuri. Legea nu permite să-l ignori pentru doi ani consecutiv

Obligație în România pentru proprietarii de terenuri. Legea nu permite să-l ignori pentru doi ani consecutiv

SURSA FOTO: Dreamstime „Terenul nelucrat te poate costa scump: Ce trebuie să știi despre pârloagă?”

Publicat de Georgiana-Natalia la 24 octombrie 2025, 13:23

Multe terenuri agricole rămân nelucrate ani de zile, din lipsă de resurse, neglijență sau conflicte între moștenitori. Legea obligă proprietarii să le întrețină și să le folosească pentru agricultură, iar nerespectarea atrage sancțiuni financiare și administrative.

Ce se întâmplă dacă un teren agricol este lăsat pârloagă?

Multe terenuri agricole stau nelucrate ani de zile, din lipsă de bani, neînțelegeri între moștenitori sau neglijență. Mulți fermieri nu știu însă că legea nu permite ca terenurile agricole să fie lăsate permanent nelucrate, pentru că fac parte din fondul funciar al țării și trebuie folosite pentru agricultură.

Un teren pârloagă este terenul agricol care nu se lucrează mult timp și își pierde capacitatea de a produce. Exemple: terenuri nelucrate cel puțin 2 ani la rând, terenuri acoperite de buruieni, arbuști sau mărăcini, terenuri degradate pentru că nu se fac lucrări agricole minime.

Consecințe dacă terenul rămâne pârloagă

Ce spune legea? Proprietarii trebuie să cultive și să întrețină terenul, fie că îl lucrează ei, fie că îl dau altcuiva la arendă.

  • Pierdere de subvenții (APIA)
  • Terenurile nelucrate nu primesc plata pe suprafață.
  • Fermierul poate fi sancționat și exclus de la plata subvențiilor pentru 3 ani.
  • APIA poate cere returnarea banilor primiți necuvenit.
  • Amenzi și sancțiuni administrative
  • Primăria sau direcția agricolă poate da amenzi între 100 și 500 lei/ha.
  • Poate soma proprietarul să readucă terenul în exploatare.
  • Dacă neglijența continuă, se poate sesiza Ministerul Agriculturii.
  • Dacă terenul este nelucrat 2 ani la rând, impozitul poate crește cu 500% de la al treilea an.
  • Primăria poate da terenul altor fermieri activi, dacă proprietarul nu îl lucrează și ignoră notificările.

De ce statul sancționează terenurile nelucrate?

Terenurile agricole sunt o resursă de interes public. Menținerea lor productivă ajută la siguranța alimentară și protecția solului. Terenurile nelucrate favorizează buruienile și dăunătorii, afectând vecinii.

România trebuie să păstreze terenurile în stare bună pentru a primi fonduri UE.

Cum poate evita proprietarul sancțiunile?

Proprietarii pot evita sancțiunile pentru terenurile nelucrate prin mai multe soluții practice. Dacă nu au resursele necesare pentru a-l cultiva, pot încheia un contract de arendă cu fermieri locali, astfel încât terenul să fie lucrat legal și să rămână productiv. Cei care locuiesc în altă localitate pot desemna un mandatar care să se ocupe de administrarea și întreținerea terenului, asigurând respectarea obligațiilor legale fără a fi prezenți permanent.

În cazul în care terenul este implicat într-un litigiu, proprietarul trebuie să notifice primăria pentru a suspenda temporar sancțiunile până la rezolvarea situației juridice. Dacă terenul este degradat sau infestat cu buruieni, se poate solicita sprijinul Direcției Agricole pentru refacerea solului și pregătirea lui pentru cultivare.

În situațiile în care nu se poate lucra terenul pentru o perioadă determinată, acesta poate fi înscris într-un program de reconversie agricolă sau într-o pârloagă ecologică, cu acordul APIA, astfel încât să fie respectate reglementările și să fie evitate amenzi, penalități și pierderea subvențiilor.

Când este permis ca terenul să fie nelucrat?

Legea permite temporar nelucratul în cazuri justificate, cum ar fi: reconversie agricolă (ex: pășune → livadă), refacerea solului prin rotația culturilor, lucrări de drenaj sau curățare, folosirea temporară ca pășune naturală, înscrierea în programul de bunăstare a solului (GAEC). Toate aceste situații trebuie declarate la APIA sau primărie.

Informații articol
Despre autor
Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.