Obligație de plată către Primărie. Românii care achită lunar 1.700 lei/ha: N-ai cum să mai supraviețuiești

Liderul Asociaţiei Profesionale a Ciobanilor, Ionică Sterp, a atras atenția asupra faptului că, în România, crescătorii de animale plătesc până la 1.700 de lei pe hectar pentru păşuni din cauza lipsei unui plafon și a majorărilor de impozite și inflaţie. Fermierii cer reguli clare pentru folosirea păşunilor.

Crescătorii de animale plătesc până la 1.700 de lei pe hectar drept chirie pentru păşuni

Liderul Asociaţiei Profesionale a Ciobanilor, Ionică Sterp, susține că, fără un plafon pentru chiria pe păşune, crescătorii de animale ajung să plătească tot mai mult ca să-şi păstreze contractele cu primăriile. El a explicat că, în acest an, majorările de impozite și ajustările pentru inflaţie au făcut ca plata pentru un hectar de păşune să fie aproape 2.000 de lei.

La Adunarea Generală a Oierilor de la Jina, în judeţul Sibiu, Sterp a dat exemplul unui oier care plătește 1.700 de lei pe hectar către primărie.

El a menționat că un fermier din Poiana Sibiului plătește 1.300 de lei pe hectar, plus 300 de lei impozit și 120 de lei din cauza inflaţiei, ajungând astfel la 1.700 de lei. Sterp a spus că, indiferent ce calcule faci, e aproape imposibil să mai supravieţuieşti cu astfel de costuri.

„Avem fermier aici, de la Poiana Sibiului, este în sală, care plătește 1.300 de lei pe hectarul de pășune, plus inflația. (…) 300 de lei impozitul și 120 de lei inflația. A ajuns la 1.700 de lei.

Nu am școală multă, nu mi-e rușine s-o spun în sala asta, dar orice matematică ai avea, nu ai cum să mai supraviețuiești”, a afirmat Ionică Sterp.

Ministerul Agriculturii verifică folosirea păşunilor pentru subvenţii, dar nu poate stabili preţul chiriei

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru, a explicat că ministerul nu poate stabili cât trebuie să plătească fermierii pentru chiria sau concesiunea păşunilor, scrie Agrointel.ro. El a precizat că rolul MADR este să verifice dacă păşunile pentru care se primesc subvenţii de la bugetul de stat sau fonduri europene sunt folosite corect, prin intermediul APIA.

Dumitru a menţionat că problema păşunilor nu este nouă, ci există de mult timp. În trecut, unele păşuni alpine erau închiriate pentru subvenţii mari, deși acolo nu erau suficiente animale, ceea ce a creat probleme. El a spus că serviciile de audit ale Comisiei Europene cer României să implementeze un sistem care să verifice dacă animalele ajung efectiv pe păşuni, mai ales pe cele alpine.

În privinţa chiriei, Dumitru a subliniat că ministerul nu poate stabili un preţ minim, dar poate verifica dacă amenajamentele pastorale au fost făcute corect și dacă cantitatea de masă verde corespunde realităţii.

„Legat de cuantumul plătit ca și chirie pe pășuni, nu poate Ministerul Agriculturii să legifereze un preț minim, dar ceea ce putem face este să verificăm dacă acele amenajamente pastorale au fost făcute din birou, cum știm că au fost făcute, sau au fost făcute cum trebuiau a fi făcute și cu cantitatea corectă de masă verde”, a transmis secretarul de stat Emil Dumitru.

Ciobanii cer ca păşunile să fie atribuite după numărul de animale și interzicerea transformării lor în parcuri fotovoltaice

Emil Dumitru a vorbit şi despre faptul că fermierii cer eliminarea posibilităţii ca păşunile să fie folosite pentru parcuri de energie în sistem dual. El a precizat că, în prezent, puțin peste 10.000 de hectare au fost scoase din circuitul agricol pentru astfel de proiecte și că anumite lucruri nu depind de Ministerul Agriculturii, chiar dacă el susține fermierii.

„Cum privește povestea cu izlazurile, cu panourile fotovoltaice sistem dual, vă mărturisesc că la Ministerul Agriculturii sunt puțin peste 10.000 de de hectare care au făcut obiectul scoaterii din circuitul agricol. Ăsta este răspunsul pe care am să vi-l dau.

Să știți că sunt un prieten al dumneavoastră. Nu ne aflăm pe poziții diferite, doar că unele lucruri pot fi făcute, altele nu țin neapărat de Ministerul Agriculturii”, a adăugat Emil Dumitru.

La Adunarea Generală a Ciobanilor, organizată de APC la Jina, sâmbătă, 21 februarie, a fost adoptată o rezoluţie prin care se cere ca:

• păşunile să fie date fermierilor în funcţie de numărul real de animale;
• redevenţa pe hectar să nu depăşească 20% din valoarea subvenţiei și să fie diferită în funcţie de zone: şes, deal, munte;
• păşunile să nu fie transformate în parcuri fotovoltaice;
• să se modifice legea vânătorii pentru a permite păşunatul și în perioada 6 decembrie – 24 aprilie;
• să fie interzisă concesionarea dublă a păşunilor (păşunat + fond de vânătoare pe aceeaşi suprafaţă).