Noile reguli pentru consiliile de administrație, explicate de Oana Gheorghiu
În contextul reformei companiilor de stat, vicepremierul Oana Gheorghiu a subliniat că vechiul mod de funcționare al unor consilii de administrație nu mai poate continua sub actualul cadru legislativ. Oficialul a explicat că, deși toate companiile de stat au consilii de administrație, în trecut acestea au fost adesea folosite pentru aranjamente informale sau pentru completarea veniturilor unor persoane numite politic.
„Avem consilii de administraţie în toate companiile de stat, dar, după cum ştim, erau consilii de administraţie în care se reglau nişte interese sau erau trimişi nişte oameni care îşi completau veniturile din aceste consilii de administraţie. Lucrul ăsta, cu legislaţia pe care o avem acum, nu va mai fi posibil”, a spus vicepremierul.
Oana Gheorghiu a precizat că modificările legislative vizează tocmai eliminarea acestor practici și introducerea unor criterii clare de competență și independență. Reforma este prezentată ca o schimbare de fond în modul de administrare al companiilor publice, cu accent pe profesionalizare și pe separarea deciziei economice de influența politică.
Declarațiile vicepremierului vin într-un moment în care guvernul este sub presiunea respectării jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar eficiența companiilor de stat reprezintă un indicator urmărit de partenerii europeni.
Cum este redusă influența politică în conducerea companiilor de stat
Un alt aspect central prezentat de Oana Gheorghiu este legat de componența consiliilor de administrație, care, potrivit legislației actuale, trebuie să fie formate în majoritate din membri independenți. Aceștia nu pot fi angajați ai statului sau funcționari publici, ci provin din mediul privat și trebuie să îndeplinească standarde clare de competență profesională.
Vicepremierul a explicat că statul își păstrează un singur reprezentant în consiliu, care poate fi funcționar public sau angajat al unei instituții publice, dar rolul acestuia este limitat. Potrivit oficialului, această formulă creează un cadru mai echilibrat pentru luarea deciziilor.
„Statul rămâne să aibă un singur reprezentant care poate fi funcţionat public sau angajat al statului. Şi asta este un lucru bun, pentru că creează această bază sănătoasă de luarea deciziilor. Ce spune şi Comisia Europeană, ce spune şi OECD-ul, este că trebuie să separăm zona de reglementare de zona de gestionare a unei companii. Trebuie să separăm cât mai mult zona asta operaţională de influenţa politică şi influenţa politică vine de obicei pe calea asta a ministerelor şi a guvernului. Şi atunci este această bază sănătoasă”.
Oana Gheorghiu a insistat asupra faptului că separarea dintre reglementare și administrare este esențială pentru buna funcționare a companiilor de stat și pentru creșterea performanței acestora pe termen mediu și lung.
Oana Gheorghiu explică legătura dintre structuri mai suple și controlul performanței
Vicepremierul a mai arătat că legislația actualizată prevede și reducerea numărului de membri din consiliile de administrație, măsură care ar trebui să ducă la creșterea eficienței și la accelerarea procesului decizional. În opinia Oanei Gheorghiu, structurile mai suple sunt mai ușor de gestionat și permit o asumare mai clară a responsabilităților.
Totodată, oficialul a recunoscut că mai există probleme legate de responsabilizarea membrilor consiliilor și de aplicarea efectivă a regulilor existente. În acest context, a făcut referire la rolul AMEPIP, instituția care monitorizează performanța companiilor de stat.
„Mai avem de lucrat la responsabilizarea oamenilor, la asumarea răspunderii pentru ceea ce facem, dar cred că odată ce AMEPIP devine o instituţie mai puternică, mai bine consolidată şi cu mai multă experienţă pe care o capătă încetul cu încetul, vom reuşi să facem asta. Pentru că până acum noi avem legislaţii care nu se aplică, avem consilii de administraţie, dar nu le verifică nimeni. Totuşi, la finalul fiecărui an, trebuie să ne uităm ce s-a întâmplat. Dacă acea companie continuă să fie pe pierdere, deşi şi-a asumat un plan de redresare, înseamnă că acolo avem o problemă”.
Prin aceste afirmații, Oana Gheorghiu a indicat că accentul cade nu doar pe reguli, ci și pe controlul aplicării lor și pe evaluarea rezultatelor concrete.
Termenele din PNRR și situația consiliilor interimare
În final, vicepremierul a făcut referire la obligațiile asumate de România prin PNRR, subliniind existența unui termen clar pentru restructurarea companiilor de stat. Potrivit Oanei Gheorghiu, până la 31 august trebuie finalizat procesul de restructurare pentru cel puțin trei companii.
Oficialul a atras atenția și asupra unei alte provocări importante, legată de consiliile de administrație interimare, care încă funcționează în zeci de companii publice.
„Avem şi un calendar şi un termen limită pentru PNRR şi mai avem provocarea cu Consiliile de Administraţie interimare. Sunt încă companii, în jur de 40, care au Consilii de Administraţie interimare şi sunt procedurile de selecţie în curs şi sperăm să le finalizăm şi pe acestea, până la final de martie”.
