Oana Gheorghiu cere schimbarea din temelii a educației: „Elevul trebuie să conteze cu adevărat”. Ce spune Ilie Bolojan

Vicepremierul Oana Gheorghiu susține că reforma educațională din România nu poate fi rezumată la creșterea salariilor profesorilor, ci necesită o transformare structurală profundă, cu accent pe elev, eficiență administrativă și viziune pe termen lung.

Oana Gheorghiu cere reformă în educație

Oana Gheorghiu cere reformă în educație. În urma unei întâlniri cu studenții de la Universitatea Politehnica Timișoara, Oana Gheorghiu a prezentat o perspectivă amplă asupra problemelor din sistemul educațional românesc, subliniind că soluțiile actuale sunt insuficiente dacă nu vizează schimbări structurale.

Mesajul transmis a evidențiat nevoia unei reforme coerente, care să depășească intervențiile punctuale și să ofere stabilitate pe termen lung.

Oana Gheorghiu a reafirmat că majorarea salariilor cadrelor didactice este o măsură necesară, însă nu suficientă pentru a rezolva problemele sistemice ale educației.

Din perspectiva sa, accentul exclusiv pe componenta salarială ignoră alte deficiențe majore: lipsa de adaptare a curriculumului, abandonul școlar și eficiența redusă a implementării politicilor publice.

„România nu are nevoie doar de profesori mai bine plătiți. Are nevoie de un sistem de educație în care elevul contează cu adevărat”, a transmis Gheorghiu.

Sistem educațional centrat pe elev, nu pe examen

Un element central al declarațiilor vizează schimbarea de paradigmă: trecerea de la un sistem orientat predominant către examene standardizate la unul centrat pe dezvoltarea elevului.

Vicepremierul atrage atenția că multe dintre modelele de evaluare utilizate în prezent sunt depășite și nu reflectă realitățile actuale ale pieței muncii sau nevoile societății.

Obiectivul declarat este reducerea abandonului școlar și crearea unui parcurs educațional relevant, adaptat competențelor secolului XXI.

Un alt punct important evidențiat este legat de modul în care sunt gestionate resursele existente.

Chiar și în condițiile unor bugete alocate, implementarea proiectelor este adesea blocată de:

• birocrație excesivă
• lipsa coordonării între instituții
• implicare insuficientă la nivel local

În unele cazuri, fondurile disponibile nu sunt utilizate integral, ceea ce indică probleme de eficiență administrativă, nu doar lipsă de finanțare.

Proiect național pentru educație: viziune pe termen lung

Oana Gheorghiu propune dezvoltarea unui proiect național integrat care să conecteze mediul universitar cu cel preuniversitar.

Acest plan ar trebui să:

• depășească ciclurile electorale
• fie asumat de viitoarele guverne
• includă o strategie coerentă de reformă
• pună elevul și studentul în centrul politicilor publice

Scopul este crearea unei direcții stabile pentru educație, independentă de schimbările politice frecvente.

Din perspectiva politicilor publice, mesajul transmis subliniază un principiu de guvernanță larg acceptat: investițiile în educație au efect multiplicator asupra economiei, productivității și coeziunii sociale.

În această logică, educația nu este o cheltuială curentă, ci un activ strategic pe termen lung, cu impact direct asupra competitivității naționale.

„Vreau să fiu foarte clară despre ce cred. Creșterea salariilor cadrelor didactice este necesară. O susțin fără rezerve. Dar nu e suficientă. România nu are nevoie doar de profesori mai bine plătiți. Are nevoie de un sistem de educație în care elevul contează cu adevărat. Un sistem care nu lasă pe nimeni în urmă. Care ține copiii în școală, nu îi pierde pe drum. Care pregătește oameni pentru lumea în care trăiesc, nu pentru examene concepute acum 30 de ani.

Asta nu se face luptând doar pentru un buget mai mare, ci și pentru a construi capacitate de implementare și a determina implicarea autorităților locale. Uneori se întâmplă să nu se cheltuiască în întregime nici măcar aceste bugete mici, pentru că implementarea nu funcționează. De aceea cred că singura cale de a reuși e să spunem onest care ne sunt problemele, nu să le cosmetizăm.

Ce am spus studenților din Timișoara și ce repet acum: Avem nevoie de un proiect național care să unească mediul universitar și cel preuniversitar, nu ca să dezbată cum se împart resursele, ci ca să pună împreună pe masa oricărui guvern viitor un plan concret, coerent, cu elevul și studentul în centru. Un plan care să seteze agenda publică dincolo de ciclurile electorale și care să aibă societate alături. Investițiile în educație nu sunt cheltuieli. Sunt singura cale sigură spre bunăstare”, a mai afirmat Oana Gheorghiu, subliniind că va continua să susțină astfel de inițiative.

Părinții și profesorii au un rol decisiv în formarea fiecărei generații

Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, la Timișoara, un mesaj puternic despre importanța respectului față de familie, profesori și mediul academic, în cadrul ceremoniei de absolvire a Universității de Vest din Timișoara (UVT). Invitat în calitate de absolvent al instituției, acesta a vorbit despre rolul formativ al educației și despre responsabilitatea socială a noilor generații de absolvenți.

În discursul său, Bolojan a subliniat că succesul profesional al tinerilor nu este un efort individual exclusiv, ci rezultatul unei construcții susținute în timp de familie și de cadrele didactice. El a evidențiat în mod special contribuția părinților, indiferent de contextul material, arătând că aceștia fac sacrificii constante pentru a asigura parcursul educațional al copiilor.

„Și părinții mei, niște oameni simpli, au tras din greu ca să ne poată întreține și și părinții dumneavoastră, indiferent de situația materială pe care au, au tras din greu pentru asta”, a declarat Bolojan.

Un alt punct important al intervenției sale a vizat respectul față de profesori. Bolojan a rememorat atmosfera academică din anii ’90, evocând nume de cadre didactice cunoscute din mediul universitar timișorean și impactul pe care aceștia îl aveau asupra studenților. El a descris un climat în care exigența și prestigiul profesorilor inspirau respect profund din partea studenților, nu doar prin autoritate, ci prin calitatea actului educațional.

„Mi-aduc aminte, în anii 90, gândiți-vă când auzeai de Megan la Universitatea de Vest sau de Izvercianu la Politecnică, te ridicai în picioare nu pentru că spunea cineva, pentru respectul pentru cărți, nu în bibliotecă, în capul lor, pentru exigență, pentru capacitate de predare, oamenii ăștia merită respectul și profesorii care țin linia de calitate în învățământul românesc și care au format generații, merită respectul nostru”, a declarat Bolojan.

Mesajul său a fost clar: profesorii care contribuie la formarea generațiilor și mențin standardele de calitate în educație trebuie apreciați și respectați pentru rolul lor esențial în societate.

Dincolo de familie și profesori, Bolojan a vorbit și despre importanța respectului între colegi și despre responsabilitatea în toate mediile profesionale, fie ele publice sau private. În opinia sa, funcționarea corectă a societății depinde de o cultură a respectului reciproc și de integritate în utilizarea resurselor publice.

El a subliniat și ideea de responsabilitate guvernamentală, menționând indirect obligația instituțiilor statului de a gestiona corect banii proveniți din taxe și contribuții.