Oana Gheorghiu, anunț despre creșterea taxelor și a vârstei de pensionare
Întrebată despre eventualitatea majorării vârstei de pensionare pentru militari și alte categorii profesionale, Gheorghiu a afirmat că, în opinia sa, există sprijin în societate pentru această măsură aplicată mai multor domenii.
Vicepremierul a subliniat că guvernul funcționează ca parte a unei coaliții și că nu poate comenta asupra deciziilor interne ale acesteia. Referitor la impozite, Oana Gheorghiu a explicat că taxa pe proprietate în România a fost până acum foarte redusă.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat că majorarea impozitului pe proprietate a fost aplicată uniform, subliniind că această taxă era până acum foarte mică în România. Ea a precizat că, deși ar fi fost necesar ca ajustarea să înceapă mai devreme și să fie realizată progresiv, legislația existentă prevedea o creștere graduală. Gheorghiu a adăugat că taxa pe proprietate trebuie să susțină cheltuielile bugetare și să fie în concordanță cu nivelul practicat în alte țări, recunoscând că măsura reprezintă un efort important pentru cetățeni, dar că nu existau alternative viabile pentru susținerea bugetului.
„Impozitul s-a majorat cum s-a majorat la toată lumea, în aceeași măsură. Eu cred că taxa pe proprietate era foarte mică în România. Într-adevăr, poate că trebuia un proces început mai demult și crescut progresiv. Nu s-a făcut, deși înțeleg că exista o legislație care prevedea acest lucru, o creștere progresivă a taxei pe proprietate. (…)Cred că e normal ca taxa pe proprietate să fie una care să răspundă nevoilor de susținere a cheltuielilor bugetare, pe de o parte, și, pe de altă parte, să fie în linie cu ce se întâmplă și în alte țări. Știu că nu e ușor pentru toată lumea și îmi dau seama că este un efort mare, dar cred că altă soluție, în momentul ăsta, pentru a susține bugetul nu exista”, a declarat Oana Gheorghiu, la Digi 24.
Oana Gheorghiu: reformă necesară pentru companiile de stat neperformante
Vicepremierul Oana Gheorghiu a discutat despre reforma companiilor de stat, concentrându-se pe analiza a 22 de societăți ale căror performanțe și utilitate sunt evaluate. Ea a descris aceste firme ca fiind „cadavre administrative” care rămân de ani de zile în listă și împovărează statul.
Anterior, Gheorghiu a menționat că aproximativ 185 de companii de stat sunt în faliment, dar nu au fost încă închise.
„Sunt companii inactive, care nu au angajați și doar atârnă în documente din diferite motive. Nici nu mai au declarații financiare, unele nu mai au active sau angajați, sunt doar niște clădiri rămase și trebuie să vedem ce facem cu aceste lucruri. Altele sunt companii cu pierderi. Trebuie să vedem de unde vin aceste pierderi, dacă aceste companii sunt viabile sau dacă trebuie închise ori recapitalizate”, a precizat Gheorghiu, la TVR info.
