Proiect major în România, anunțat de Alexandru Rogobete: introducerea stagiaturii pentru absolvenții de Medicină, ca alternativă la rezidențiat
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că a inițiat primele discuții cu universitățile de medicină și cu specialiști din domeniul sănătății pentru introducerea stagiaturii destinate absolvenților facultăților de Medicină.
Oficialul consideră că acest demers este necesar în contextul actual, în care doar aproximativ 35–40% dintre absolvenți reușesc să intre în rezidențiat.
Asta în timp ce restul, deși au finalizat șase ani de studii universitare, nu pot fi integrați în sistemul de sănătate sub nicio formă.
Alexandru Rogobete a explicat că proiectul se află într-o fază incipientă, fiind discutat la nivel de principiu, însă nu ar presupune dificultăți majore de implementare. Ministrul a subliniat că situația actuală reprezintă o problemă reală atât pentru absolvenți, cât și pentru sistemul sanitar.
Potrivit acestuia, tinerii medici obțin diploma de licență cu titulatura de „medic-doctor”, însă, în lipsa rezidențiatului, nu au posibilitatea legală de a profesa.
Din punctul său de vedere, această realitate este nedreaptă față de absolvenți, care au investit timp și efort timp de șase ani, dar și față de stat, care a alocat resurse considerabile pentru formarea lor fără a-i valorifica ulterior.
„Este un proiect pe care mi-l doresc (stagiatura – n.red.), este un proiect pe care am început să-l discut cu universităţile, am început să discut cu anumiţi profesionişti în sănătate, sigur că e încă la în stadiul incipient.
Lucrurile nu sunt foarte complicate şi practic noi suntem în următoarea situaţie de absolvenţi. E un lucru rău, da, e o realitate şi introducem undeva la 35-40% din absolvenţi în rezidenţiat.
Restul, deşi au diploma de licenţă de medic-doctor, aşa scrie pe diploma unui licenţiat la medicină generală, scrie medic-doctor, cu toate astea el nu poate intra în sistem sub nicio formă, sub nicio formulă.
Or, mie nu mi se pare corect, în primul rând, faţă de el, care a învăţat şase ani de zile”, a spus ministrul Alexandru Rogobete, invitat miercuri seară la postul Medika TV.
S-ar putea introduce un masterat profesional, la final acordându-se o diplomă de medic generalist
Ministrul Sănătății a arătat că una dintre soluțiile analizate vizează introducerea unui masterat profesional, gestionat de universitățile de profil, cu o durată de doi sau trei ani.
Acest program ar urma să funcționeze similar vechii stagiaturi, cunoscute în trecut, și ar presupune trecerea absolvenților prin mai multe specialități și ramuri medicale, inclusiv activitate în unități de primiri urgențe sau alte structuri relevante ale sistemului sanitar, spune Alexandru Rogobete.
La finalizarea acestui masterat, absolvenții ar putea primi o diplomă care să le confere titulatura de medic generalist, ceea ce le-ar permite integrarea în câmpul muncii.
Alexandru Rogobete a precizat că acest parcurs nu ar echivala cu obținerea unei specializări, iar cei care își doresc să devină medici specialiști ar fi obligați, în continuare, să promoveze examenul de rezidențiat.
„Nu mi se pare corect nici faţă de sistem. Totuşi, noi am investit şase ani de zile ca el să finalizeze această universitate şi cu toate astea noi nu-l introducem în câmpul muncii (…)
Aceşti absolvenţi pot efectua un masterat de pregătire profesională, un masterat profesional. Există astfel de masterate pe care să le gestioneze universităţile, de 2 ani sau de 3 ani de zile, aşa numita, cum se cunoştea în trecut, stagiatură, în care el să fie trecut prin mai multe specialităţi, unii UPU, nu ştiu, mai multe ramuri medicale diferite.
După ce finalizează acest masterat, el poate primi o diplomă de masterat care îi dă titulatura de medic generalist. Masteratul îi poate oferi această titulatură de medic generalist”, a adăugat ministrul Sănătății.
Vor fi limite profesionale pentru acești medici
Totodată, ministrul a subliniat necesitatea stabilirii clare a atribuțiilor acestor medici, respectiv a activităților pe care le pot desfășura și a limitelor profesionale.
Ulterior, aceștia ar putea fi integrați în atestate de pregătire profesională deja existente în universități, fiind nișați pe domenii precum laborator, medicină de urgență sau activitate pe ambulanță.
Alexandru Rogobete a apreciat că această nouă categorie de medici generaliști cu competențe specifice ar reprezenta o resursă umană esențială pentru sistemul de sănătate din România și a subliniat că modelul este aplicat deja în alte state europene, având potențialul de a fi bine primit de toate părțile implicate.
„Apoi poate fi introdus în atestatele de pregătire profesională pe care universităţile le au deja şi poate fi nişat. Medic generalist cu competenţă în laborator, medic generalist cu competenţă în medicină de urgenţă, medic generalist cu competenţă în ambulanţă şi aşa mai departe.
Şi el îşi va păstra titlulatura de medic generalist, nu va fi niciodată medic specialist. Dacă vrea să fie medic specialist este obligatoriu să treacă prin rezidenţiat.
Deci va fi o nouă categorie de medic generalist cu competenţă în ceva nişat. Eu cred că este o resursă umană absolut necesară pentru sistemul de sănătate din România. Este o practică care se întâmplă şi în alte ţări din Europa şi eu cred că va fi bine primită de ambele părţi”, a încheiat Alexandru Rogobete.
