FMI avertizează asupra riscurilor globale: datoria publică ar putea depăși 100% din PIB până în 2029
Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează, în cel mai recent „Monitor Fiscal” publicat miercuri și citat de Reuters, că perspectivele economice mondiale sunt extrem de incerte, iar guvernele trebuie să acționeze rapid pentru a-și reduce deficitele și datoriile, consolidând în același timp rezervele de capital.
Instituția financiară subliniază că, fără măsuri ferme de ajustare fiscală, economia globală riscă să intre într-o nouă perioadă de vulnerabilitate majoră.
FMI arată că țările bogate au deja niveluri de datorie publică ce depășesc pragul de 100% din Produsul Intern Brut sau urmează să-l depășească în următorii ani. Printre acestea se numără Statele Unite, Canada, China, Franța, Italia, Japonia și Marea Britanie.
Conform proiecțiilor Fondului, până în 2029, datoria publică globală ar urma să treacă de 100% din PIB, atingând cel mai ridicat nivel de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Instituția a subliniat că menținerea acestei tendințe ascendente ar putea limita sever capacitatea guvernelor de a răspunde unor șocuri economice viitoare și a cerut statelor să-și consolideze rezervele de capital pentru a se proteja de riscurile tot mai mari.
Datoria publică mondială s-ar putea apropia, în cel mai rău scenariu, de recordul istoric de după Al Doilea Război Mondial
Oficialii FMI au avertizat că, într-un scenariu advers, dar plauzibil, nivelul datoriei publice mondiale ar putea ajunge la 123% din PIB până la sfârșitul deceniului, apropiindu-se de recordul istoric de 132% înregistrat după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Directorul Departamentului pentru Afaceri Fiscale din cadrul FMI, Vitor Gaspar, a explicat că o eventuală destabilizare a piețelor financiare ar reprezenta cel mai periculos scenariu.
El a precizat că raportul instituției arată cum piețele s-au obișnuit prea mult cu riscurile — de la războaiele comerciale și tensiunile geopolitice, până la deficitele bugetare tot mai mari, iar combinația dintre acestea și activele supraevaluate ar putea genera o corecție dezordonată a piețelor globale.
Gaspar a atras atenția că o astfel de corecție ar putea declanșa o spirală fiscal-financiară negativă, similară celei din timpul crizei datoriilor suverane europene din 2010.
În opinia sa, în fața riscurilor semnificative care se conturează, statele trebuie să fie pregătite, iar acest lucru presupune constituirea unor rezerve de capital suficiente pentru a permite intervenții rapide în caz de criză.
El a adăugat că cercetările FMI arată că țările cu mai mult spațiu fiscal reușesc să limiteze mai bine efectele negative asupra economiei și pieței muncii.
„Existând riscuri semnificative la orizont, este important să fim pregătiţi, iar pregătirile necesită rezerve de capital, care să permită autorităţilor să răspundă şocurilor severe, în eventualitatea unei crize financiare.
Cercetările FMI arată că ţările cu mai mult spaţiu fiscal pot mai bine limita efectele negative la adresa pieţei muncii şi economiei, în eventualitatea unor şocuri severe, combinate cu o criză financiară”, a declarat Vitor Gaspar.
Împrumuturile, mult mai scumpe acum decât în perioada dintre criza financiară globală din 2008 și pandemie
Oficialul FMI a subliniat și faptul că împrumuturile sunt în prezent mult mai costisitoare decât în perioada dintre criza financiară globală din 2008 și pandemia din 2020, iar creșterea dobânzilor pune o presiune suplimentară pe bugete, într-un moment marcat de tensiuni geopolitice, fenomene meteo extreme și îmbătrânirea populației.
Gaspar a menționat că, deși reformele fiscale sunt greu de implementat politic, acum este momentul pentru pregătire și pentru orientarea cheltuielilor publice către domenii precum educația și infrastructura, care pot stimula creșterea economică pe termen lung.
„Deşi recunoaştem că ecuaţia fiscală este greu de introdus de politicieni, acum este momentul să ne pregătim, sunt necesare măsuri ţintite pentru cheltuieli alocate în domeniul educaţiei şi infrastructurii, care să majoreze PIB-ul”, a precizat oficialul Fondului Monetar Internațional.
Potrivit calculelor FMI, o majorare cu un punct procentual a cheltuielilor pentru educație și capital uman ar putea crește PIB-ul cu peste 3% până în 2050 în economiile avansate și cu aproape dublu în statele emergente și în curs de dezvoltare.
