O altă nenorocire aruncată asupra României. Anunțul făcut de ministrul de Finanțe

Ministrul de Finanțe a declarat, în cadrul unei conferințe de presă că guvernul din care face parte a desființat o serie de taxe care fuseseră puse de guvernarea anterioară, taxe care nu erau decât „o altă nenorocire care a fost aruncată asupra României.”

Mai precis, ministrul de Finanțe s-a referit la faptul că a fost desființată supraacciza la carburanți, decizie de care au beneficiat milioane de români, întrucât prețul benzinei și prețul motorinei au scăzut.

Mai mult, Florin Cîțu a mai precizat faptul că a fost deființată suprataxarea contractelor part-time, măsură de care, de asemenea, au beneficiat foarte mulți români care au contracte de muncă part-time.

Nu în ultimul rând, Florin Cîțu s-a referit și la desfiiințarea taxelor prevăzute de celebra OUG 14, care lovise puternic mediul de afaceri din România.

Supracciza la carburanți, în valoare de 0,32 lei pe litru, a dispărut  de la 1 ianuarie. Proiectul inițiat de PNL privind eliminarea supraaccizei la carburanți, a fost adoptat în Camera Deputaților cu 280 de voturi pentru, un vot contra și o abținere. Măsura a determinat o scădere a prețurilor benzinei și motorinei, fapt contestat de PSD, care vehicula în schimb, ideea unei găuri în bugetul de stat de trei miliarde de lei.

Supraacciza a fost introdusă de Victor Ponta în 2014 cu scopul declarat al construirii de autostrăzi. În 2015, Ponta a recunoscut că „nu a fost un proiect bun”. A fost eliminată la 1 ianuarie 2017, dar reintrodusă de PSD, după nouă luni, în septembrie 2017.

Creșterea prețurilor la carburanți s-a propagat în toată economia și a declanșat un val de scumpiri. Stârnită în septembrie 2017, inflația s-a accelerat. România a fost doi ani la rând, în 2018 și 2019, „campioană” în UE la inflație, cu o rată record de 5,4% mai și iunie 2018. Spre sfârșitul lui 2019, prețurile la carburanți în România, mai ales la motorină, erau mai mari decât în Austria, Belgia, Spania, Luxemburg, Malta sau Polonia, iar transportatorii români preferau să alimenteze în străinătate.

Supraimpozitarea românilor care munceau part-time a fost decisă de PSD în iulie 2017. Dincolo de faptul că îi prezuma pe toți vinovați de evaziune, supraimpozitarea i-a afectat chiar pe cei cu venituri mici, pe care PSD pretinde că îi reprezintă. Pentru contractele de 2 sau de 4 ore, angajatorii au fost obligați să plătească impozite ca pentru 8 ore. Rezultatul supraimpozitării PSD: un contract de muncă de două ore, la salariul minim, producea venituri de 500 lei și taxe de 665 lei.

Situația a fost agravată în 2018, de „revoluția fiscală” a PSD care a pus pe umerii angajaților sarcina plătirii dărilor. Personalul auxiliar din școli și grădinițe avea, de exemplu, venituri mai mici decât contribuțiile obligatorii la stat. Lia Olguța Vasilescu, promotorul acestei taxe pesediste, spunea: „în sistemul bugetar nu trebuie să avem angajați part-time.” În doi ani, din cauza măsurii PSD, peste 300.000 de angajați au renunțat la part-time: de la 880.000 în iulie 2017, la 575.000 în iulie 2019.