Numărul insolvențelor a scăzut ușor în 2025, dar economia rămâne fragilă. Coface: companiile trebuie să fie agile și pregătite pentru schimbare
Numărul procedurilor noi de insolvență înregistrate în România a scăzut cu 2% în primele opt luni din 2025, ajungând la 4.561 de cazuri, față de 4.657 în aceeași perioadă din 2024, potrivit unui raport realizat de Coface România. Deși această diminuare aparentă indică o ușoară stabilizare a mediului de afaceri, experții Coface subliniază că în spatele cifrelor se ascunde o presiune tot mai mare exercitată asupra companiilor de contextul macroeconomic dificil.
În paralel, instrumentele de plată refuzate au crescut cu 10% ca număr și 21% ca valoare, semn al deteriorării lichidităților în economie. Cel mai afectat sector rămâne comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv reparațiile de autovehicule și motociclete, care a raportat 1.131 de insolvențe – aproape un sfert din totalul național.
Creștere globală revizuită pozitiv, dar România încetinește
Raportul Coface subliniază că, deși economia globală a fost marcată de incertitudini în 2025 – generate de noile tarife comerciale impuse de Statele Unite și de conflictele militare din Ucraina și Orientul Mijlociu, previziunile de creștere a PIB-ului mondial au fost revizuite în urcare, la peste 3%, datorită performanței piețelor emergente.
În schimb, economia României a avansat modest, cu doar 0,3% în primul semestru, mult sub ritmul anticipat.
Reprezentanții Coface arată că economia românească este concentrată în proporție de 78% în primele șapte sectoare de activitate și aproape jumătate din totalul companiilor activează în doar șase județe și București. Cu toate acestea, multe firme au reușit să își mențină activitatea, demonstrând o anumită reziliență în fața provocărilor multiple.
Alina Popa, country manager Coface România, a transmis că mediul de afaceri traversează o perioadă dificilă, caracterizată de incertitudine și presiune inflaționistă. Ea a menționat că inflația ridicată, accentuată de eliminarea plafonării prețurilor la energie din iulie 2025 și de noile măsuri fiscale din august, afectează direct profitabilitatea companiilor.
„Contextul actual este marcat de numeroase provocări care pun presiune pe mediul economic şi de afaceri. PIB-ul României a crescut în S1 2025 cu doar 0,3%, sub aşteptări, iar una dintre principalele provocări ale mediului de afaceri şi nu numai este inflaţia ridicată.
Printre principalii factori care au contribuit la creşterea şi mai mare a ratei inflaţiei se numără eliminarea plafonării preţului energiei începând cu iulie 2025 şi măsurile fiscale adoptate începând cu august 2025. În acest cadru, companiile trebuie să demonstreze agilitate şi capacitate de repliere la un mediu în continuă schimbare”, afirmă Alina Popa.
Transporturile, singurul sector cu creștere a insolvențelor
Pe domenii de activitate, topul insolvențelor din 2025 este condus de comerț, construcții și transporturi. În timp ce primele două au consemnat scăderi ale numărului de firme intrate în dificultate, transporturile și depozitarea au înregistrat o creștere semnificativă – de la 477 la 571 de cazuri.
Coface explică această evoluție prin concentrarea tot mai mare a pieței, 85% dintre companiile afectate având o cifră de afaceri sub 500.000 de euro, dar și prin scăderea cererii externe, în special în Vestul Europei.
Analiza arată și o disproporție între ponderea insolvențelor și cea a companiilor active în economie. Construcțiile, de exemplu, reprezintă 11% din firmele active, dar 21% din insolvențe, în timp ce industria prelucrătoare generează 13% din totalul insolvențelor, deși are doar 8% din companiile înregistrate.
În contrast, sectoarele cu pondere crescută în creșterea PIB-ului – precum IT&C și activitățile profesionale, științifice și tehnice – au rate scăzute de insolvență, semn al unei maturizări graduale a acestor domenii.
Nicio insolvență între companiile mari. Concordatele, în creștere
Un alt indicator pozitiv este lipsa insolvențelor în rândul companiilor cu cifră de afaceri peste 50 de milioane de euro, potrivit datelor financiare aferente anului 2024.
În schimb, procedurile de concordat preventiv – instrumente juridice folosite pentru redresarea companiilor aflate în dificultate – au crescut de la 67 la 94 în perioada analizată, ceea ce arată o tendință de căutare a soluțiilor alternative la faliment.
La nivel teritorial, cele mai multe insolvențe au fost raportate în București (827 de cazuri), urmat de județele Bihor (412), Cluj (310), Ilfov (240), Timiș (239), Prahova (151) și Iași (147), regiuni cu densitate mare a activității economice și a investițiilor.
