Noua Lege a salarizării, sub presiunea riscului de retrogradare. Pîslaru: Nu putem să ne întindem mai mult decât ne este plapuma

Negocierile pentru noua Lege a salarizării continuă sub constrângeri bugetare importante, iar ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, avertizează că România nu își permite să își asume cheltuieli care ar putea pune în pericol situația fiscală. După consultările de la Palatul Cotroceni, oficialul a explicat că au fost analizate împreună cu Comisia Europeană mai multe scenarii, de la eșalonarea aplicării reformei până la acordarea unor creșteri diferențiate pentru anumite familii ocupaționale.

Liderii politici au cerut modificări și noi consultări pentru Legea salarizării

Procesul de negociere a intrat într-o nouă etapă după solicitările formulate de liderii politici. Ministerului Muncii i s-a cerut, printre altele, să prezinte toate elementele tehnice ale proiectului, astfel încât partidele să poată evalua în ansamblu reforma care ar urma să ajungă în Parlament.

„Data trecută, la întâlnirea cu liderii am primit nişte solicitări foarte clare. Pe de o parte a fost o solicitare de a pune pe masă elementele tehnice, pentru ca partidele să poată să urmărească întregul proiect şi să poată să vadă în integralitate cum arată lucrurile pe care le pot prelua în Parlament. Acest lucru s-a întâmplat, e adevărat, abia astăzi s-a întâmplat acest lucru, numai că a fost un proces extrem de complicat”, a afirmat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, la Palatul Cotroceni.

O altă problemă ridicată în negocieri privește acceptabilitatea socială a noilor reguli. În acest context, autorităților le-au fost cerute consultări suplimentare cu sindicatele, cu o atenție deosebită asupra Educației și Sănătății.

„Unul din lucrurile pe care ministerul Muncii le-a făcut este să vadă în ce măsură scenariile care au fost puse pe masă, sugerate de către sindicate, sunt fezabile” a menţionat el.

Variante diferite pentru aplicarea noii Legi a salarizării

Negocierile nu s-au limitat la forma grilelor de salarizare. Ministerul a discutat cu reprezentanții Comisiei Europene inclusiv despre momentul aplicării reformei și despre posibilitatea ca unele categorii profesionale să beneficieze de creșteri diferite.

Scenariile au fost evaluate prin raportare la sustenabilitatea finanțelor publice și la condițiile necesare pentru îndeplinirea jalonului din PNRR.

„Primul este cel legat de zona de sustenabilitate fiscal-bugetară, cu alte cuvinte, dacă angajamentele românii sunt afectate sau nu negativ de acest Jalon, şi, din acest punct de vedere, am testat, şi asta nu este un secret pentru nimeni, mai multe asumpţii, am testat eşalonări, am testat posibilitatea pentru o familie ocupaţională să putem avea nişte creşteri mai mare, am testat ipoteze care ţin de a începe nu de la 1 ianuarie, ci de la o dată ulterioră. Toate aceste lucruri, care până acum fuseseră testate informal, adică ştiam preferinţa Comisiei Europene, am fost testate de data aceasta formal, în sensul ca să înţelegem dacă jalonul este îndeplinit sau nu este îndeplinit, în aceste condiţii”, a spus el.

Riscul de retrogradare a României schimbă calculele

Dincolo de banii legați de PNRR, situația finanțelor publice a devenit una dintre principalele constrângeri ale negocierilor. Pîslaru a atras atenția că riscul privind ratingul de țară trebuie luat în calcul înaintea asumării unor noi cheltuieli permanente.

Ministrul a vorbit despre o schimbare de perspectivă în ceea ce privește riscurile fiscal-bugetare, după evaluările recente primite de România.

„Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a explicat el.

Legea salarizării nu poate deveni o competiție între bugetari

Un alt punct sensibil este modul în care vor fi poziționate diferitele familii ocupaționale în viitoarea grilă. Pîslaru susține că reforma nu trebuie transformată într-o negociere în care fiecare categorie încearcă să obțină o majorare mai mare decât celelalte.

Evaluarea funcțiilor realizată de Banca Mondială ar trebui să reprezinte una dintre bazele noului sistem, tocmai pentru păstrarea unui raport între categoriile profesionale.

„Este o lege care presupune o echitate, transpusă tehnic într-o evaluare care a fost făcută pe toate funcţiilem de Banca Mondială şi care creează nişte intervale pe nivelul de salarizare şi atunci, evident, mesajul foarte ferm pe care l-am avut în discuţiile purtate este acela că nu ai cum să ridici o familie ocupaţională peste acest nivel de evaluare care este transversal în toată administraţia şi care este unul din cele trei principii ale legii”, a mai afirmat Pîslaru.

Guvernul vrea un mecanism care să țină sub control viitoarele cheltuieli

Reforma ar urma să conțină și un mecanism de control aplicabil după intrarea în vigoare. Obiectivul este ca viitoarele intervenții asupra sistemului de salarizare să nu producă dezechilibre similare celor apărute în perioada de aplicare a Legii 153.

Practic, autoritățile vor să existe instrumente prin care eventualele abateri de la principiile și limitele stabilite prin noua legislație să poată fi identificate și ținute sub control.

Proiectul nu este încă în forma definitivă

Negocierile vor continua, deoarece varianta aflată acum pe masa partidelor necesită consultări suplimentare. Față de proiectul din 17 iulie, liderii politici au indicat mai multe domenii în care mai sunt necesare discuții.

„Din perspectiva materialului pe care îl avem acum, faţă de versiunea de pe 17 iulie, vă pot spune că, iarăşi, liderii politici ne-au indicat anumite zone în care trebuie să le mai consultăm”, a arătat Pîslaru.

Ministrul interimar al Muncii a precizat că au fost purtate deja discuții cu reprezentanții din cultură, diplomație și justiție.

În paralel, proiectul transmis liderilor politici este prezentat drept o variantă care, în principiu, respectă obligațiile asumate prin PNRR și constrângerile fiscale. Discuțiile tehnice urmează să continue, înaintea unei noi reuniuni politice în care ar trebui stabilit dacă există consens pentru adoptarea legii.