Noua hartă a României. Comunele care vor dispărea. Alfred Simonis: Oamenii vor merge la vot și vor vota dacă doresc așa sau nu

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a vorbit despre proiectul-pilot privind reorganizarea administrativă. Inițiativa vizează comasarea voluntară a comunelor mici. Planul prevede acordarea unor stimulente financiare pentru localitățile care acceptă fuziunea.

Alfred Simonis: Proiectul propune stimulente financiare pentru comunele care aleg să se unească voluntar în urma unui referendum

Alfred Simonis a transmis că multe comune din România au câteva sute de locuitori și nu reușesc să se autofinanțeze sau să atragă investiții majore. Acesta a explicat că, în prezent, legislația românească permite comasarea localităților prin lege organică sau prin organizarea unor referendumuri în ambele localități care își doresc fuziunea.

Simonis a arătat că, din experiență, oamenii nu sunt foarte doritori să accepte comasarea localităților în care locuiesc. Acesta a precizat că există temeri legate de absorbția comunităților mai mici de către cele mai mari sau de pierderea interesului față de acestea.

„Noi am încercat să avem o altă abordare. De foarte mulți ani discutăm despre nevoia de a comasa localități și a nu mai avea localități cu 2, 3, 500, 800 de locuitori, care nu se pot susține singure.

Din păcate, în legislația românească sunt două variante prin care se pot comasa localități: Lege organică, nu mai întreabă nimeni pe nimeni și Parlamentul adoptă această lege și stabilește că X se unește cu Y sau procedura care e mai uzuală, aceea prin care se organizează referendumuri în ambele localități, care își doresc fuziunea și dacă e prezență de 30% și majoritatea vor, se face fuziunea respectivă.

Din experiență, știm că oamenii nu sunt foarte doritori pentru a se comasa localitățile în care locuiesc cu altele. Din diferite motive: orgolii locale, mize personale, satului mic îi e teamă că îl absoarbe cel mare și nu îi va mai păsa de el, toate pertinente”, a declarat Simonis la B1TV.

Proiectul propune acordarea unor beneficii concrete pentru localitățile care aleg să se unească voluntar. Acestea ar putea primi investiții de milioane de lei din bugetul local, în funcție de populația noii comune.

De asemenea, ar putea beneficia de finanțări suplimentare de la bugetul de stat și de acces la un fond național dedicat reorganizării administrative. Finanțările ar putea fi utilizate pentru proiecte precum asfaltarea drumurilor sau modernizarea școlilor.

Simonis a transmis că obiectivul este convingerea comunităților prin avantaje reale, nu prin constrângeri administrative. Acesta a precizat că, în urma fuziunii, noua comună ar putea primi între 10 și 20 de milioane de lei de la bugetul local pentru investiții.

„Noi ne-am gândit că dacă venim cu un stimulent și explicăm oamenilor când fac referendumul, dacă cele două localități comasează, în funcție de numărul de locuitori pe care îl va avea noua comună înființată, veți putea primi între 10 și 20 de milioane de lei de la bugetul local, pentru o investiție clară.

Dacă fuziunea se realizează, toate drumurile din comună vor fi asfaltate sau școala care astăzi stă să cadă, va fi reabilitată de Consiliul Județean Timiș din banii județului Timiș.

În paralel, cerem înființarea acestui fond național, pentru că în loc să-i obligăm pe oameni să o facă, mai bine îi convingem să-și dorească să o facă, nu să-i forțăm, să-i obligăm. Ăsta ar fi un avantaj. Al doilea, bugetul național”, a mai adăugat președintele CJ Timiș.

Accesul la fonduri europene și protecția împotriva reorganizării impuse de Guvern sunt incluse în proiect

Un alt avantaj invocat este creșterea șanselor de accesare a fondurilor europene.

Simonis a explicat că multe comune mici nu îndeplinesc criteriile minime pentru proiecte majore finanțate de Comisia Europeană. Acesta a arătat că, în funcție de numărul de locuitori, localitățile pot accesa sau nu fonduri europene.

Potrivit acestuia, sub pragul de 2.000 de locuitori nu pot fi solicitate finanțări pentru proiecte majore.

„Al treilea, acces la finanțări europene, pentru că în funcție de numărul de locuitori poți accesa sau nu fonduri europene. Sub 2.000 de locuitori nu te poți duce să ceri bani de la Comisia Europeană pentru că nu ai randament economic, cost-beneficiu, și așa mai departe”, a mai precizat Simonis.

Proiectul mai prevede că localitățile care aleg fuziunea de bunăvoie nu ar mai putea fi reorganizate ulterior printr-o decizie impusă de Guvern.

Simonis a transmis că această opțiune ar permite comunităților să aleagă partenerii de comasare. Acesta a explicat că, în caz contrar, reorganizarea ar putea fi realizată ulterior printr-o decizie guvernamentală.

„Cu alte cuvinte, alegeți acum, primind bani de la bugetul local, primind bani de la bugetul național, având acces la bani europeni, aveți ocazia să faceți comasarea cu cine vreți voi, sau vă treziți că unbirocrat la guvern, de la masă, fără să se uite pe hartă, hotărăște că se aliază comuna X cu Y fără vreo legătură pentru că noi avem în toată România sute de cazuri de localități, care, astăzi, sunt dezmembrate din alte comune.

Deci au avut un istoric comun până acum 20 de ani, când s-au dezmembrat, cum ar veni. Prin urmare, alegi să te întorci la saturi în care ai făcut parte acum 20 de ani. Dacă lași Guvernul să o facă, cine știe cu cine te comasează”, a mai menționat Alfred Simonis.

Potrivit inițiatorului, fuziunea comunelor ar putea contribui la reducerea cheltuielilor administrative. De asemenea, ar putea elimina funcțiile duble din administrație și ar permite direcționarea economiilor către investiții.

Acesta a mai transmis că măsura ar putea contribui la scăderea deficitului bugetar și la creșterea competitivității comunelor la nivel european. Simonis a precizat că decizia finală va aparține locuitorilor, care vor vota în cadrul referendumurilor locale.

„Până la urmă, e un stimulent. Oamenii vor merge la vot și vor vota dacă doresc așa, dacă nu, nu. Vreau să vă spun că sunt plăcut surprins, săptămâna viitoare am primele întâlniri cu primari care m-au contactat, că își doresc să abordeze”, a conchis Simonis.