Se va schimba harta Romaniei. Bani pentru localitățile care se vor uni. Alfred Simonis: E investiție pe termen lung

Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a anunțat că județul va oferi între 10 și 20 de milioane de lei comunelor care aleg să se unească de bunăvoie, pentru a accelera dezvoltarea locală. Proiectul-pilot se derulează în Timiș, fără termene limită și fără presiune politică.

Consiliul Județean Timiș va oferi între 10 și 20 de milioane de lei comunelor care aleg să se unească

Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a propus un proiect-pilot de reformă administrativă. El spune că comunele care aleg să se unească de bunăvoie vor primi între 10 și 20 de milioane de lei, indiferent de culoarea politică a primarilor. Simonis a explicat că nu este vorba despre un favor politic, ci despre o investiție pe termen lung.

El a precizat că se vrea înființarea unui fond județean care să ajute comunele care decid să fuzioneze. Dacă două sau trei comune aleg să se unească, suma pe care o primesc depinde de numărul de locuitori. Scopul este să se accelereze dezvoltarea locală, cum ar fi modernizarea drumurilor, apă, canalizare, gaz și școli.

Simonis a menționat că proiectul nu obligă comunele să se unească și nu are termene limită. Decizia rămâne la comunități. El a spus că până acum reforma administrativă a rămas doar o idee, fără proiecte concrete, iar acum propune un parteneriat financiar și o viziune clară de dezvoltare.

„Vrem să înființăm un fond județean care să susțină comunele care aleg să se unească. Dacă două sau trei comune decid, de bunăvoie, să fuzioneze, vor primi între 10 și 20 de milioane de lei, în funcție de numărul de locuitori.

Nu este un favor politic, ci o investiție pe termen lung. Decizia aparține exclusiv comunităților. Până acum, reforma administrativă a rămas la nivel de idee, fără inițiative concrete. Noi propunem un parteneriat financiar și o viziune clară de dezvoltare.

Reforma nu trebuie făcută cu forța, dar nici nu poate fi amânată la nesfârșit. Reforma începe în Timiș”, a încheiat Simonis.

Consiliul Județean Timiș îndeamnă Guvernul să creeze un fond național similar, cu aceleași principii. Banii investiți pentru comasare ar urma să fie recuperați prin reducerea cheltuielilor administrative și folosirea mai eficientă a banilor pentru investiții. Simonis a încheiat spunând că reforma nu trebuie făcută cu forța, dar nici amânată la nesfârșit, iar ea va începe în Timiș.

Primarii din Luna și Câmpia Turzii discută comasarea comunelor înainte de referendum

Autoritățile centrale au propus că, dacă primarii nu reușesc să taie din cheltuieli și să gestioneze bine bugetele până în 2028, unele comune s-ar putea comasa, pentru a reduce posturile și cheltuielile. În acest context, unii primari se gândesc deja să fuzioneze și să organizeze referendumuri, însă decizia finală va aparține locuitorilor.

Comuna Luna din județul Cluj are aproximativ 5.000 de locuitori și se află la mai puțin de 2 km de Câmpia Turzii, un municipiu cu puțin peste 20.000 de locuitori. Cei doi primari au purtat deja primele discuții despre o posibilă comasare. Primarul din Câmpia Turzii a spus că taxele și impozitele nu s-ar mări, dar numărul angajaților s-ar reduce.

Localnicii vor fi chemați la referendum, dar opiniile lor sunt împărțite. În spațiul public au apărut și discuții despre o eventuală comasare între Turda și Câmpia Turzii, însă totul depinde de decizia locuitorilor. De exemplu, acum 10 ani, o încercare de unificare între Oradea și comuna Sânmartin, care include Băile Felix, a eșuat din cauza unei prezențe foarte mici la referendum, sub 20%.

Dorin Lojigan, primarul municipiului Câmpia Turzii, pentru Pro TV: „Fiind la extremitatea municipiului, ei vor intra într-o zonă inferioară de impozitare. Primăria care există în Luna ar putea rămâne cu câțiva funcționari care să încaseze taxe, să preia cereri.”

Aurel Giurgiu, primarul comunei Luna: „Suntem convinși că, având populație mai mare, e ușurință mai mare de a accesa fonduri.”

Florin Bîrta, primar Oradea: „Aceste referendumuri trebuia să atingă două praguri: o dată pragul de prezență de 30% și apoi, din cei prezenți, peste 50% să voteze cu Da la referendum.”

Cristian Laza, primarul comunei Sânmartin: „Aș face referendumuri unde sunt comune mici, comune care nu se pot gospodări.”

Potrivit legii, 55% dintre orașe nu ating pragul minim de 10.000 de locuitori, iar localități precum Băile Tușnad, Jorăști sau Nucet nu au nici măcar 2.000 de locuitori. În plus, 15% dintre comune au sub 1.500 de locuitori, iar multe localități încă nu au școli și spitale, arată cel mai recent raport al Curții de Conturi.