Radu Burnete susține reorganizarea împărțirii județelor
Radu Burnete, consilier prezidențial pe probleme economice și sociale, spune că România are nevoie de o reorganizare a împărțirii județelor pentru că actuala structură datează din anii 60, din perioada comunistă. El atrage atenția că sunt foarte multe localități care nu pot funcționa doar din banii strânși prin taxe și impozite locale. În opinia sa, soluția este să se unească mai multe localități între ele.
Burnete spune că în România există în jur de 3.000 de sate, comune și orașe, ceea ce este mult prea mult. El consideră că s-a tot vorbit despre această reformă, dar nu s-au făcut pași concreți. A adăugat că încă trăim cu o împărțire administrativă stabilită în vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar în curând se vor împlini 100 de ani de atunci. România de azi este complet diferită față de cea din anii ’50-’60.
El a mai explicat că această densitate mare de unități administrative duce la multe pierderi și ineficiențe, și a repetat că multe localități nu se pot întreține singure. De aceea, spune el, trebuie integrate în altele, iar comasarea este, în mod clar, soluția potrivită.
„Avem 3.000 de unităţi administrativ teritoriale: sate, comune şi oraşe. Sunt mult prea multe. Vorbim de prea multă vreme de reforma administrativ-teritorială. Noi trăim cu judeţele lui Dej şi o să se facă curând o sută de ani de atunci. România nu mai seamănă deloc cu cea din anii 50-60.
Şi această densitate prea mare de UAT-uri duce la foarte multe ineficienţe. Avem foarte multe localităţi care nu se pot susţine din taxele şi impozitele pe care le colectează de la cetăţeni. Acele unităţi administrative trebuie integrate în altele. Soluţia este cu siguranţă comasarea”, a spus oficialul român la TV.
Scurt istoric
La începutul regimului comunist, când era la conducere Gheorghe Gheorghiu-Dej, România a preluat sistemul sovietic de organizare și a fost împărțită în regiuni și raioane.
După moartea lui Dej, în anii ’60, Nicolae Ceaușescu a ajuns la putere și, în 1968, a schimbat din nou împărțirea teritorială. A desființat regiunile și raioanele și a reintrodus județele (39 la număr), plus municipiul București.
Această organizare a rămas valabilă până azi. Singurele schimbări apărute până în 1989 au fost în 1981, când județele Ilfov, Ialomița și Dâmbovița au fost reorganizate, iar din ele s-au format două județe noi: Giurgiu și Călărași.
După Revoluție, partidele politice au tot discutat despre împărțirea României în regiuni, dar niciuna dintre propuneri nu a fost pusă în practică.
