Amânarea are la bază nevoia de a asigura continuitatea în educație și sănătate, sectoare în care pensionarii ocupă în prezent posturi critice, a explicat Ilie Bolojan. În învățământ, anumite specializări, în special în școlile din zonele urbane mici, se confruntă cu deficit de profesori, cum ar fi la fizică.
Guvernul Bolojan evaluează efectele și va prezenta o propunere finală în septembrie
În lipsa amânării, pensionarii care predau aceste materii nu ar fi putut continua activitatea, ceea ce ar fi creat probleme în acoperirea catedrelor. Situația este similară și în sistemul medical, unde spitalele mai mici depind de medici pensionari pentru posturile de specialitate. Aplicarea imediată a interdicției ar fi afectat grav funcționarea acestor unități.
„Nu s-a renunțat, a fost amânată până pe la jumătatea lunii septembrie. Dacă se impune să se facă o reducere, e normal să plece cel care o sursă de venit. Sunt câteva domenii în care avem nevoie de o săptămână, două, să identificăm problemele. Acum se definitivează posturile în învățământ.
Sunt câteva specializări, școli din zona de urban mic, unde avem un deficit de profesori de specialitate, la fizică, de exemplu, iar multe catedre sunt acoperite de profesori pensionari. În această situație dacă am fi aprobat fără să vedem efectele, am fi avut o problemă, pensionarii din învățământ nu ar fi putut lucra”, a declarat Ilie Bolojan miercuri seara la Antena 3.
Guvernul lucrează în prezent la evaluarea efectelor asupra acestor sectoare și la identificarea soluțiilor adecvate. O nouă propunere privind cumulul pensiei cu salariul va fi prezentată în septembrie, cu respectarea deciziilor Curții Constituționale și cu scopul de a asigura echitate în aplicarea măsurii.
„Avem spitale mai mici, unde nu avem medici de specialitate, care sunt acoperite de medici pensionari. Cel puțin pentru aceste două zone trebuie să calculezi efectele. Lucrăm. E o problemă și aici cu decizii ale CCR să venim în septembrie cu o propunere pentru a rezolva această situație. E o problemă de echitate”, a mai spus premierul.
Scopul pachetului ar fi să corecteze niște nedreptăți
De asemenea, Bolojan a susținut că scopul pachetului ar fi să corecteze niște nedreptăți. Potrivit premierului, trei instituții, unde salarizarea este sărită din normalitate, vor fi aduse la niște salarii rezonabile.
„Acest pachet vine și corectează și niște nedreptăți. Trei instituții, unde salarizarea este sărită din normalitate, ASF, ANCOM; ANRE, prin propunerile din acest pachet vor fi aduse la niște salarii rezonabile. Și acolo se risipesc o grămadă de bani și e o stare de revoltă când oamenii văd că muncesc din greu și văd că în unele locuri s-a sărit peste limita normalității.
E adevărat că sistemele de salarizare au fost aprobate de Parlament, ei își realizează încasările din piețe, adică tot de la oameni. Sunt două soluții: ori încasează mai puțin din piață sau dacă au un surplus el trebuie dat înapoi țării”, a completat el.
Ce prevede, mai exact, proiectul privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul
Măsura centrală a proiectului vizează interzicerea cumulului pensiei cu salariul pentru angajații din instituțiile statului. Astfel, cei care ajung la vârsta standard de pensionare vor putea să își continue activitatea doar dacă solicită suspendarea plății pensiei, cu acordul anual al angajatorului. Această opțiune poate fi reînnoită până la vârsta maximă de 70 de ani.
Pensia va fi reluată la încetarea activității. Guvernul păstrează însă posibilitatea de a aproba, prin memorandumuri, excepții punctuale pentru persoane considerate esențiale sau pentru funcții critice.
După perioada de consultare publică și în urma propunerilor și amendamentelor primite, varianta finală a proiectului ar putea fi ajustată astfel încât să permită alegerea între pensie și salariu.
Măsura este justificată prin dorința de a reduce presiunea asupra bugetului public
Măsura este justificată prin dorința de a reduce presiunea asupra bugetului public, de a elimina privilegii considerate excesive și de a sprijini înnoirea aparatului administrativ și didactic. Sunt vizate în special domeniile cu pensii speciale, cum ar fi Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, SRI sau SPP, unde pensionarea are loc la vârste mai mici, iar reangajarea la stat este frecventă.
Cifrele din august 2025 arătau că peste 10.000 de angajați cumulau pensia cu salariul, cei mai mulți fiind în instituțiile de forță, inclusiv peste 700 la Ministerul Apărării Naționale, dintre care mai mult de 500 în cadrul Statului Major al Armatei. Practica, deși legală, a fost intens criticată în spațiul public, fiind percepută ca o formă de inechitate și de risipă a resurselor bugetare.
Controverse și riscul unei noi decizii de neconstituționalitate
Subiectul a generat ample dezbateri, fiind aduse în discuție aspecte legate de corectitudine, constituționalitate și aplicarea excepțiilor. Curtea Constituțională a respins în trecut măsuri similare de interzicere totală a cumulului pensie–salariu, argumentând că dreptul la muncă și dreptul la pensie nu pot fi restricționate.
În mediul academic și politic se subliniază că diferențierea dintre sectorul public și cel privat este problematică din punct de vedere constituțional și că există riscul ca noua lege să fie contestată în instanță.
Specialiștii atrag atenția că problema nu este numărul celor care cumulează pensia cu salariul, ci pozițiile ocupate și valoarea adăugată adusă de aceștia. În același timp, se evidențiază situații particulare, precum cea a profesorilor din mediul rural, unde lipsa tinerilor specialiști face ca menținerea pensionarilor în activitate să fie o soluție pentru continuitatea educației.
Alte măsuri din Pachetul II de reforme fiscale
Pe lângă interzicerea cumulului pensie–salariu, proiectul include și alte măsuri:
- Creșterea bazei de calcul pentru contribuția la sănătate pentru PFA și alte venituri independente, stabilită la 72 de salarii minime pe an (față de 90, cât fusese propus inițial).
- Introducerea unor praguri pentru capitalul social minim la înființarea SRL-urilor: 500 lei pentru firme mici, 5.000 lei pentru firme medii și 90.000 lei pentru companii mari.
- Suspendarea concursurilor pentru posturi vacante, cu excepții limitate la domenii critice.
- Suspendarea temporară a detașărilor și transferurilor în instituțiile publice.
- Reorganizarea administrației centrale și locale, prin alocarea fondurilor în funcție de recensământul din 2021.
- Reducerea numărului de consilieri ai aleșilor locali și demnitarilor de la aproximativ 10.700 la aproape 6.000, adică o scădere de 57%.
- Plafonarea pensiei magistraților la maximum 70% din ultimul venit net și creșterea vârstei de pensionare pentru aceștia.
