În prezent, magistraţii se pensionează la vârsta de 47 de ani, ceea ce creează un dezechilibru între pensiile acestora şi veniturile altor categorii, precum militarii rezervişti care au slujit în teatre de operaţii, potrivit explicațiilor oferite de Ionuţ Moşteanu.
Ionuţ Moşteanu spune că pensiile magistraţilor nu sunt bazate pe contributivitate
Moşteanu a explicat că pensiile magistraţilor nu sunt bazate pe contributivitate, ceea ce contrastează cu situaţia militarilor rezervişti. Aceştia pot primi indemnizaţii mult mai mici, chiar şi pentru activităţi desfăşurate în condiţii de risc major, în timp ce pensia medie a unui magistrat este mult mai mare.
Ministrul a subliniat că nu doreşte să intre în detalii despre proiect, dar a explicat contextul coaliţiei guvernamentale. USR, partid din care face parte, este unul dintre cele patru partide din coaliţie, alături de social-democraţi şi liberali.
„Da, s-au schimbat anumite lucruri. Din punctul meu de vedere, mi-aş fi dorit o variantă mai clară, mai radicală. Văd că magistraţii se pensionează la 47 de ani şi 4 luni. Dacă aş fi fost magistrat, deja aş fi fost pensionat de 4 ani şi ceva, ceea ce nu este în regulă.
Se discută mult despre pensiile care nu sunt bazate pe contributivitate şi, dacă compar o pensie medie de 5.000 de euro pe care o primeşte un magistrat cu o indemnizaţie pe care o primeşte un militar rezervist – care a slujit ţara în teatrele de operaţii şi care este de 1.000 de lei, pentru un soldat care a fost, de exemplu, în Irak sau în altă zonă foarte periculoasă –, situaţia pare un pic dezechilibrată”, a declarat Moşteanu la Digi24.
Numărul membrilor în Consiliile de Administraţie va fi redus
Deşi există diferenţe ideologice şi viziuni distincte despre funcţionarea statului, partidele se concentrează pe obiective comune, cum ar fi echilibrarea fiscal-bugetară a României, redobândirea încrederii investitorilor şi respectarea angajamentelor asumate faţă de Comisie, aspecte care nu au fost realizate în anii anteriori.
„Eu şi USR suntem parte din această coaliţie. Sunt patru partide în această coaliţie, de la social-democraţi până la liberali, şi suntem nişte parteneri loiali. Înţelegem că nu putem fi de acord tot timpul, pe toate detaliile.
Sunt lucruri ideologice care ne despart, viziuni despre cum trebuie să funcţioneze statul şi despre modul de înţelegere a funcţionării statului, însă ne concentrăm pe lucrurile pe care le avem în comun şi pe responsabilitatea pe care o avem faţă de ţară.
Suntem în acest guvern având prioritatea zero de a echilibra fiscal-bugetar România, de a reda încrederea investitorilor în ţară şi de a ne păstra angajamentele faţă de Comisie, pentru că toate acestea nu s-au întâmplat în ultimii ani”, a completat el.
În ceea ce priveşte companiile de stat, Moşteanu a precizat că numărul membrilor în Consiliile de Administraţie va fi redus, la fel ca şi nivelul îndemnizaţiilor acestora. Măsurile fac parte dintr-un pachet mai amplu care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Ministrul a explicat că procesul de creştere a veniturilor şi reducere a cheltuielilor nu se poate realiza instantaneu, deoarece există o inerţie inerentă în orice sistem fiscal, bugetar sau structural de cheltuieli.
„Este un pachet care are multe măsuri care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Am luat un prim pachet, nu este suficient. Noi trebuie să facem paşi pentru a creşte veniturile şi a scădea cheltuielile şi asta nu se va întâmpla peste noapte.
Este o inerţie, în orice sistem fiscal, bugetar, în orice sistem de cheltuieli structurale al oricărui stat şi asta nu se poate întâmpla peste noapte, nu se poate să tragi o frână bruscă”, a conchis Moşteanu.
Guvernul a decis să își asume răspunderea pe cinci pachete legislative separate
De asemenea, ministrul Ionuţ Moşteanu a anunțat miercuri că Guvernul a decis să își asume răspunderea pe cinci pachete legislative separate, pentru a evita riscul unui control de constituționalitate la Curtea Constituțională. Decizia are la bază precedentul înregistrat în timpul guvernului Boc, când au fost trimise în Parlament proiecte similare în formă separată.
Potrivit ministrului, vineri va avea loc ședința de Guvern pentru adoptarea acestor proiecte, iar consultările cu Consiliul Economic și Social, Consiliul Legislativ și Consiliul Tripartid vor începe de joi și vor continua până vineri după-amiază. Analiza preliminară arată că pachetele legislative sunt coerente și nu prezintă risc de respingere la CCR.
„Colegii au decis, împreună cu Secretariatul General, să mergem pe cinci pachete separate. Există şi un precedent, s-au mai făcut în istorie, cred că pe vremea domnului Boc, a mai fost un moment în care s-a mers în Parlament cu două proiecte separate.
Mergem cu toate cinci, împreună, este mai coerent din punct de vedere legislativ şi înlătură pericolul unei decizii proaste, în cazul unei verificări de constituţionalitate”, a declarat Moşteanu la Digi24.
Decizia de a merge pe cinci pachete separate are scopul de a asigura coerența legislativă și de a reduce pericolul unei decizii negative în cazul verificării constituționale. Consultările care vor avea loc până vineri vizează fiecare proiect în parte, urmând ca în ședința de vineri după-amiază Guvernul să le aprobe oficial.
