Dacian Cioloș susține că singura soluție reală ar fi presiunea venită dinspre societatea civilă, mediul de afaceri și organizațiile neguvernamentale, în parteneriat cu instituțiile publice. În opinia sa, dacă schimbarea nu se produce printr-un proces de evoluție, alternativa inevitabilă va fi o revoluție.
Dacian Cioloș spune că principalele canale de drenare a banilor publici sunt protejate politic
Cioloș susține că principalele canale de drenare a banilor publici – instituții, companii de stat și contracte cu monopoluri naturale – sunt protejate politic, iar reformele autentice ar închide aceste „conducte” financiare.
Din acest motiv, impredictibilitatea fiscală, deciziile incoerente și o guvernanță deficitară frânează dezvoltarea economică. El apreciază că economia României a fost menținută pe linia de plutire datorită sectorului privat, în ciuda blocajelor create de stat, inclusiv pe piața energiei, dominată de mari companii de stat care nu urmăresc performanța.
„Partidele și instituțiile trebuie să accepte parteneriate cu mediul de business și cu ONG-urile care deja prestează servicii publice în educație, sănătate, mediu”, susține Cioloș.
Prioritatea absolută ar fi reforma profundă a administrației publice și a gestionării banilor publici
Pentru fostul prim-ministru, prioritatea absolută ar fi reforma profundă a administrației publice și a gestionării banilor publici, un proces pe care îl consideră chiar mai dificil decât pachetul de reforme pe care l-a coordonat în 2016. Cioloș propune trei direcții majore de acțiune. Prima vizează eficientizarea cheltuirii banului public, prin reducerea risipei și printr-o mai bună alocare a resurselor umane, bazată pe competență, cariere predictibile și evaluări reale, în locul „proptelilor de partid”.
A doua direcție se referă la claritatea decizională – reducerea birocrației, asumarea responsabilității la nivelurile potrivite și eliminarea blocajelor administrative. A treia prioritate o reprezintă reforma administrativ-teritorială, prin crearea unor comune sustenabile și consolidarea cooperării metropolitane în domenii precum transportul, sănătatea, educația și dezvoltarea platformelor industriale.
Lipsa de predictibilitate în luarea deciziilor afectează întreaga administrație publică
Cioloș consideră că lipsa de predictibilitate în luarea deciziilor afectează întreaga administrație publică. În prezent, majoritatea deciziilor sunt centralizate la nivel de ministru, responsabilitățile sunt confuze, iar secretarii de stat dublează funcțiile directorilor generali doar pentru a completa structurile birocratice.
În privința viitorului reformei statului, fostul premier afirmă tranșant că acesta nu se mai poate autoreforma. Singura cale de schimbare reală este presiunea externă exercitată de societate – nu de puteri geopolitice, ci de mediul civic intern. Partidele și instituțiile publice ar trebui, potrivit lui Cioloș, să accepte parteneriate reale cu mediul de afaceri și cu ONG-urile care deja prestează servicii publice în domenii precum educația, sănătatea sau mediul.
Cioloș avertizează asupra creșterii valului de nemulțumire populară
Pe plan politic, Cioloș avertizează asupra creșterii valului de nemulțumire populară care alimentează ascensiunea partidelor pe care el le numește extremiste. El susține că oamenii nu votează aceste așa-zise partide „extremiste” din convingere ideologică, ci din frustrare față de lipsa de soluții a partidelor tradiționale. În această ecuație, diaspora joacă un rol tot mai important: după ani de absență politică, mulți români plecați în străinătate sancționează prin vot lipsa de reforme și neîncrederea în sistemul politic.
„Oamenii nu votează extrema dreaptă din dragul extremismului, ci la furie, pentru că nu mai văd soluții în mainstream”, susține Cioloș.
Referindu-se la influențele externe asupra proceselor electorale, fostul premier admite că au existat interferențe, dar consideră că acestea au exploatat un teren intern deja predispus la neîncredere și furie. Mai mult, el vorbește și despre ascensiunea rapidă a unor candidați pe care îi consideră „veniți de nicăieri”, susținând că ar fi vorba despre așa-zise „influențe accelerate”.
Cioloș respinge ideea că soluțiile pot veni exclusiv din exterior
În privința Uniunii Europene, Cioloș respinge ideea că soluțiile pot veni exclusiv din exterior. El afirmă că UE poate ajuta România doar dacă aceasta își asumă intern reformele necesare. În perioada 2019–2024, România a avut o influență semnificativă în Parlamentul European, raportată la numărul său de eurodeputați, însă nu a reușit să capitalizeze constant acest potențial.
„Uniunea Europeană ne poate ajuta doar dacă ne asumăm noi schimbările. În 2019–2024, România a avut în Parlamentul European o influență peste ponderea numerică când s-a mobilizat. Problema e că nu valorificăm constant acest potențial”, spune Cioloș.
Întrebat despre perspectivele reformei sub actuala guvernare condusă de Ilie Bolojan, Dacian Cioloș consideră că procesul este mai dificil decât în 2016, din cauza constrângerilor bugetare și a erodării încrederii publice. El apreciază că, în ultimii doi ani, s-au făcut cheltuieli excesive fără rezultate politice semnificative, ceea ce a agravat deficitul bugetar.
Timpul nu mai curge în favoarea clasei politice
În ceea ce privește Partidul Social Democrat, Cioloș se arată sceptic în privința capacității acestora de a contrabalansa influența rețelelor interne ancorate în controlul resurselor statului.
În final, fostul premier avertizează că timpul nu mai curge în favoarea clasei politice. El consideră că România a ajuns într-un punct critic, în care riscă pierderea încrederii oamenilor în democrație. Dacă nu se va găsi consens nici măcar pentru rezolvarea problemelor de bază, evoluția nu va mai fi suficientă, iar societatea riscă să treacă de la reformă prin evoluție la schimbare prin revoluție, spune Cioloș.
„Am ajuns la limita la care riscăm chiar încrederea oamenilor în democrație. Dacă nici măcar pentru astuparea găurilor nu se găsește consens, evoluția nu va fi suficientă. Iar când nu reușești prin evoluție, vine din spate revoluția”, a mai spus Cioloș.
