Primul element privește introducerea unei legi clare de salarizare, care să elimine posibilitatea declanșării unor procese succesive pentru obținerea de creșteri salariale. În ultimii ani, magistrații au generat peste 23.000 de acțiuni în instanță, câștigate în mare parte, ceea ce a obligat statul român să plătească până acum cel puțin două miliarde de euro pentru diferențe salariale.
Ilie Bolojan spune că o sumă similară urmează să fie achitată în continuare
Potrivit premierului, o sumă similară urmează să fie achitată în continuare, ceea ce demonstrează caracterul nesustenabil al actualelor reglementări. Din acest motiv, în această toamnă vor fi promovate legi de salarizare simple, clare și predictibile, inclusiv pentru sistemul de justiție, cu scopul de a evita repetarea acestor situații.
„Sunt trei aspecte de fond care trebuie rezolvate, două dintre ele le rezolvă practic acest pachet. Este nevoie de o lege clară de salarizare, care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii. În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale.
Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă. Este, deci, anormal să existe legi de salarizare neclare care să permită astfel de abordări, iar în această toamnă este necesar să venim cu legi de salarizare simple, clare și predictibile, inclusiv în sistemul de justiție, pentru a evita aceste situații”, a declarat premierul.
Al doilea punct major se referă la corectarea unei nedreptăți legate de pensionarea anticipată a magistraților. În prezent, legislația românească permite retragerea acestora la vârsta de 48 de ani, după 25 de ani de activitate, situație fără echivalent în sistemele judiciare din Europa.
„Al doilea lucru foarte important este corectarea unei nedreptăți, și anume posibilitatea de pensionare foarte rapidă. Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, așa cum permite sistemul nostru, după 25 de ani de vechime”, a spus premierul.
Cel de-al treilea element esențial al reformei privește stabilirea unui nivel rezonabil al pensiilor magistraților. În sistemul actual, pensia este egală cu ultimul salariu încasat, un model care nu se regăsește nici în alte sisteme juridice europene și nici în cele obișnuite, bazate pe contributivitate.
„Al treilea element important pe care îl corectează acest proiect este stabilirea unei pensii rezonabile. Până acum, pensia în magistratură era egală cu ultimul salariu, ceea ce nu se întâlnește nicăieri, nici în sistemele juridice europene, nici în sistemele de pensii obișnuite.
Gândiți-vă că o persoană care merge pe contributivitate ajunge, la final de carieră, să aibă o pensie care reprezintă între 45% și 55% din ultimul salariu”, a subliniat premierul.
O persoană pensionată prin contributivitate primește între 45% și 55% din ultimul salariu
În mod normal, o persoană pensionată prin contributivitate primește între 45% și 55% din ultimul salariu. Noua propunere legislativă stabilește ca pensia magistraților să nu depășească 70% din ultimul venit.
Această modificare ar reduce pensia medie din magistratură de la aproximativ 4.800–5.000 de euro la circa 3.500 de euro. Chiar și în aceste condiții, pensia magistraților va rămâne mult peste media națională, care se situează între 550 și 600 de euro.
Premierul a subliniat că pachetul legislativ are ca obiectiv corectarea unor nedreptăți acumulate de-a lungul timpului și alinierea sistemului românesc la standarde mai echitabile și mai sustenabile.
„Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Acest lucru va face ca, față de pensia medie actuală din magistratură, care este de 4.800–5.000 de euro (ca să discutăm foarte deschis), pensia să coboare la aproximativ 3.500 de euro.
Oricum, această pensie nouă va rămâne una foarte bună, raportată la pensia medie din România, care este de 550–600 de euro. Acest pachet, că ne place sau nu, vine să corecteze niște nedreptăți acumulate în timp”, a spus Bolojan.
Nicușor Dan a fost într-o vizită de o jumătate de oră la Guvern
Bolojan a spus și că Nicușor Dan a fost într-o vizită de o jumătate de oră la Guvern. Scopul vizitei era să vadă stadiul discuțiilor din coaliție pe acest pachet de reforme.
„Președintele a fost ieri într-o vizită de o jumătate de oră la Guvern, după ce a anunțat că vine pentru a vedea care este stadiul discuțiilor din coaliție pe acest pachet de reforme. Dar, în afara acestor aspecte generale, nu pot ca dintr-o discuție cu titlu privat să vin să fac dezvăluiri.
Am învățat în toți acești ani că, dacă sunt aspecte care țin de un interes public cert, atunci sigur ele, fără niciun fel de probleme, pot fi comunicate. Dar a da știri pe surse, a face comentarii legate de aspecte care nu au, să spunem, un suport real, nu are niciun rost”, a relatat premierul.
Referindu-se la componenta a doua a pachetului legislativ, Ilie Bolojan a explicat că a discutat cu Nicușor Dan despre stadiul negocierilor.
„În ceea ce privește componenta de pachet 2, vă pot spune că am discutat cu domnul președinte aspectele care țin de stadiul negocierilor.
Eram într-o fază destul de avansată aseară, practic târziu am reușit să închidem aproape toate capitolele și, în această dimineață, toate detaliile au fost reglate, iar solicitarea dânsului pe componenta de magistrați, având în vedere propunerea legată de modificările la pensionarea magistraților, a fost să se găsească o formulă prin care să existe o perioadă de tranziție pentru cei care intră la pensionare după noile reglementări, adică la o vârstă standard de 65 de ani, astfel încât să nu existe o trecere bruscă.
Acest lucru vom vedea în ce măsură îl putem integra, dar nu aceasta este problema de fond a acestui proiect de lege, ci celelalte aspecte care într-adevăr rezolvă problemele magistraților. (…) Președintele a vrut cumva să țină cont de doleanțele magistraților”, a conchis el.
