Omul lui Nicușor Dan cere privatizarea companiilor de stat
Într-un mesaj amplu postat pe Facebook, Burnete explică motivele pentru care consideră privatizarea companiilor de stat o decizie inspirată.
Potrivit lui Burnete, actualul model administrativ și economic și-a epuizat eficiența. În opinia sa, reformele trebuie să includă neapărat privatizarea companiilor de stat, considerată un instrument esențial în contracararea războiului hibrid al Rusiei.
Radu Burnete susține că singura modalitate eficientă de a proteja România de presiunile informaționale și ideologice externe și interne este să demonstreze că lucrurile pot fi făcute diferit. El atrage atenția că modelul administrativ și economic actual și-a epuizat limitele și că menținerea companiilor de stat ineficiente nu mai este sustenabilă. Burnete subliniază că, de-a lungul a două decenii, au fost încercate soluții precum selectarea de administratori independenți și competenți, dar fără succes.
În opinia sa, implicarea mediului privat, chiar și minoritară, este necesară, iar digitalizarea administrației trebuie regândită pentru epoca cloud și a inteligenței artificiale, în beneficiul public, nu pentru proceduri depășite.
”Singura armă veritabilă pentru a proteja România de acest asalt informațional și ideologic barbar care vine din est, dar și din interiorul nostru este să arătăm că lucrurile se pot face altfel. Suntem blocați într-un model administrativ și economic care și-a atins limitele. (…) Nu mai putem trage după noi atâtea companii de stat ineficiente. Nu mai putem.
E mare jelanie când vorbești de privatizare sau listare deși nu există altă cale. Am încercat 20 de ani să selectăm administratori independenți, autonomi și competenți. Până când mai încercăm? Nu se poate fără o participație măcar minoritară a mediului privat. Nu mai merge să digitalizăm dosare cu șină. Asta era ceva ce trebuia făcut în 2010. Acum avem nevoie să regândim administrația pentru epoca cloud și a inteligenței artificiale pe care să le folosim în interes public nu să căutăm cele mai bune rețete de pastramă”, a scris Burnete.
Avem pentru prima dată suficient capital românesc
Consilierul președintelui consideră că România se află într-un moment istoric, având suficient capital intern pentru a genera un „al doilea miracol economic”, similar celui de după aderarea la UE. El explică că resursele românești, aflate în conturi sau fonduri de pensii, sunt subutilizate și adesea investite în străinătate, generând profit pentru alții.
Burnete subliniază că, deși investițiile externe rămân valoroase, nu mai sunt suficiente și că talentul, ingeniozitatea și spiritul antreprenorial al românilor ar trebui valorificate mai eficient. În loc să se concentreze pe plafonarea prețurilor la produse de bază, România ar putea stimula afaceri locale, creșterea producției și salarii mai mari, ceea ce ar permite atât susținerea celor vulnerabili, cât și creșterea echității sociale și consolidarea coeziunii, oferind o stabilitate economică reală pentru cetățeni.
În încheierea mesajului său, Radu Burnete îndeamnă la mai mult curaj și asumare publică, considerând că acestea pot ajuta românii să depășească defetismul. El vede în privatizarea companiilor de stat o măsură capabilă să creeze oportunități și să le ofere celor vulnerabili un viitor mai stabil și mai prosper.
”Și încă un lucru. E prea mult defetism. Nimic nu merge. Nimic nu se poate. Totul e prost. Dracul e mai negru decât dracul. Chiar așa o fi? Am primit un reproș care m-a cam atins, că nu fac suficient. Că mă limitez la ceea ce este posibil astăzi. Că mă ocup de mici șantiere care oricât de importante, nu rezolvă problema fundamentală a României.
Asta m-a făcut să mă întreb care este problema fundamentală a României și în această dimineață răspunsul meu este așa: lumea se schimbă și noi refuzăm să ne schimbăm cu ea. Mereu am avut o problemă de sincronizare istorică, am fost cu câțiva pași în urmă din circumstanțe geopolitice care nu țineau de noi. Pentru prima dată blocajul este mai degrabă la noi și trebuie, trebuie să-l depășim”, conchide consilierul economic.