Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va merge în Parlament săptămâna viitoare pentru a-și asuma răspunderea asupra celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale, potrivit unor surse politice. Documentul include schimbări ample în mai multe domenii – de la pensii speciale și administrația locală, până la impozitele aplicate veniturilor din chirii, câștigurilor bursiere și activităților independente.
Surse politice susțin că proiectul va fi adoptat luni în ședința de Guvern, urmând ca apoi să fie supus asumării în fața Legislativului. În acest context, opoziția are din nou deschisă posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură.
Asumarea răspunderii în Parlament pentru „pachetul 2” de reforme
Guvernul urmează să își asume răspunderea în Parlament pentru pachetul de reforme fiscale, conform anunțului făcut de premierul Ilie Bolojan în cadrul unei reuniuni a Partidului Național Liberal. Proiectul include modificări la nivel fiscal, reforma administrației publice, schimbări în domeniul sănătății, precum și ajustări privind programul Anghel Saligny.
Sursele citate menționează că adoptarea va avea loc luni, în ședință de Guvern, iar apoi va fi prezentată în Parlament. Odată cu acest pas, opoziția poate depune din nou o moțiune de cenzură împotriva Executivului.
Măsurile au fost deja motiv de dispută în coaliție. PSD a criticat că anumite schimbări afectează investițiile și administrațiile locale, solicitând în același timp inițiative pentru stimularea economiei.
La rândul lor, lideri ai USR au ridicat obiecții, iar ministrul Economiei, Radu Miruță, a criticat pragul de 8.000 de lei stabilit de Ministerul Finanțelor pentru înființarea unei firme.
Modificări fiscale și contribuții
Una dintre cele mai importante schimbări se referă la creșterea bazei de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru cei care obțin venituri din activități independente.
Ministerul Finanțelor propune ca, începând cu 1 ianuarie 2026, plafonul maxim să fie ridicat de la 60 la 90 de salarii minime brute pe țară.
ANAF precizează că veniturile din activități independente pot proveni din activități de producție, comerț, servicii sau profesii liberale. Acestea trebuie desfășurate constant, pe cont propriu,urmărind obținerea de venituri și îndeplinind criteriile prevăzute de Codul Fiscal.
Taxe mai mari pentru câștigurile bursiere
Ministerul Finanțelor propune și creșterea impozitelor pentru câștigurile obținute din transferul titlurilor de valoare și din tranzacțiile cu instrumente financiare derivate.
Astfel, pentru titlurile de valoare vândute după mai mult de un an de la achiziție, impozitul urcă de la 1% la 2%. În cazul vânzărilor realizate într-un interval mai mic de un an, taxa crește de la 3% la 4%. Aceleași cote se aplică și tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate.
Reguli noi pentru veniturile din chirii
Pentru persoanele care închiriază proprietăți, inclusiv în regim hotelier, regulile se schimbă semnificativ. Venitul net anual va fi calculat prin deducerea unei cote forfetare de 30% din venitul brut.
Impozitul de 10% se aplică asupra acestui venit net și reprezintă obligația finală a contribuabilului.
Pentru calcularea venitului net obținut din activitatea de cazare, contribuabilii trebuie să completeze doar secțiunea dedicată veniturilor din Registrul de evidență fiscală, fără a avea obligația de a ține contabilitate.
De asemenea, persoanele care oferă cazare pe termen scurt, pentru o perioadă de maximum 30 de zile consecutive, vor fi obligate să utilizeze case de marcat electronice și să emită bonuri fiscale. Declarația unică rămâne principalul instrument de declarare a acestor venituri.
Măsuri împotriva decapitalizării firmelor
Proiectul introduce interdicții pentru firmele care distribuie dividende trimestrial. Acestea nu vor mai putea acorda avansuri sau împrumuturi acționarilor până la regularizarea diferențelor.
Totodată, se instituie răspunderea solidară a administratorilor și acționarilor care beneficiază de dividende neconforme.
Firmele care distribuie dividende trimestrial și acordă avansuri sau împrumuturi fără regularizare vor fi sancționate. Amenzile vor fi de cel puțin 5.000 lei și vor fi aplicate de Ministerul de Finanțe și ANAF.
Distribuirea de dividende va fi permisă doar dacă societatea constituie rezervele legale. În plus, trebuie acoperite pierderile contabile și constituite rezerve conform prevederilor statutare.
Companiile care au un activ net sub jumătate din capitalul social nu vor putea împărți profit. Această distribuire va fi posibilă doar după ce activul net este reîntregit la nivelul minim prevăzut de lege.
Creanțele acționarilor sau ale asociaților pot fi convertite în acțiuni ori părți sociale. Măsura se aplică firmelor cu activ net redus, care au datorii față de acționari și nu își refac capitalul în termenul legal.
Alte modificări fiscale importante
Norma de venit pentru activități independente nu va mai fi o sumă fixă. Ea va fi raportată la salariul minim brut pe țară, valabil la 1 ianuarie al fiecărui an fiscal.
Contribuțiile sociale vor fi calculate în funcție de aceeași normă de venit. Baza de calcul va fi, la rândul ei, salariul minim brut.
Se introduce o taxă logistică pentru coletele extracomunitare. Valoarea este de 25 de lei pentru fiecare colet cu bunuri comerciale sub 150 de euro, care intră în România din afara Uniunii Europene.
O firmă va fi declarată inactivă dacă nu are cont bancar în România sau la Trezoreria Statului.
Atât persoanele fizice, cât și cele juridice, vor fi obligate să accepte plăți cu cardul. Plata va putea fi realizată prin POS sau prin aplicații care permit tranzacții electronice.
Capitalul social minim pentru societățile cu răspundere limitată va fi de 8.000 lei. Firmele deja înregistrate vor trebui să își majoreze capitalul la prima modificare a actului constitutiv, dar nu mai târziu de doi ani de la intrarea în vigoare a legii.
Proiectul de act normativ aduce reguli noi pentru pensiile speciale
Vârsta de pensionare pentru personalul vizat va fi stabilită prin raportare la vârsta standard din sistemul public. Totodată, se introduce o condiție minimă de vechime de 35 de ani.
Pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate. Cuantumul net nu va putea depăși 70% din venitul net avut în ultima lună de muncă.
Se aplică o nouă eșalonare a vechimilor asimilate pentru calculul pensiei de serviciu, valabilă până în 2029. În plus, vârsta de pensionare pentru magistrați va crește gradual, cu câte un an și jumătate anual, până în 2036.
Va exista și opțiunea pensionării anticipate, la o vechime minimă de 35 de ani. Aceasta va fi însoțită de o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard.
Bonificația de 1% și actualizarea pensiilor se vor aplica doar persoanelor deja pensionate sau celor care îndeplinesc condițiile de pensionare. Nu va mai fi luată în calcul vechimea obținută după intrarea în vigoare a proiectului.
Actul normativ introduce și norme tranzitorii. Acestea prevăd menținerea deciziilor de pensionare și a drepturilor stabilite conform legislației anterioare, pentru cei care îndeplinesc condițiile până la 1 octombrie 2025.
De asemenea, se va face armonizarea prevederilor din Legea 567/2004 și Legea 361/2023 cu dispozițiile din Legea 303/2022.
Administrația locală și reducerile de cheltuieli
Proiectul aduce măsuri importante la nivel local. Se clarifică și se extinde baza de impozitare pentru clădiri, terenuri și mijloace de transport. Noile reguli includ și construcțiile ridicate fără autorizație. Clădirile construite ilegal vor fi impozitate cu 100% în plus, timp de cinci ani.
Vor fi introduse cote adiționale pentru a compensa facilitățile fiscale existente. În plus, autoritățile vor publica liste cu contribuabilii fără restanțe, ca stimulent pentru conformarea voluntară.
Reduceri se aplică și în ceea ce privește numărul de angajați. Vor fi eliminate 6.060 de posturi de consilieri personali, dintr-un total de 10.126. Economiile estimate sunt de aproape 194 de milioane lei pentru ultimele patru luni din 2025 și peste 581 de milioane lei pe an.
Instituțiile prefectului vor pierde 20% din posturi. Poliția locală va fi reorganizată după numărul de locuitori. În comune, orașe și municipii va fi un polițist la fiecare 1.200 de locuitori. În București și în județe raportul va fi de un polițist la 6.500 de locuitori. Localitățile sub 4.500 de persoane nu vor putea avea poliție locală decât dacă acoperă din venituri proprii toate cheltuielile. În acest caz, vor putea angaja maximum trei polițiști locali.
Se introduc și limitări salariale. Salariul președintelui ANRSC va fi plafonat, ceea ce aduce economii anuale de aproape 191.000 lei. În instituțiile subordonate MDLPA vor fi aplicate grile de salarizare. Consiliile de administrație de la ANCPI și ANL vor avea mai puțini membri, reducerea aducând economii de peste 410.000 lei pe an.
Vor fi tăiate și costurile administrative. MDLPA va prelua spațiile excedentare de la RA-APPS pentru o mai bună valorificare a patrimoniului. Cheltuielile centrelor militare vor fi transferate către Ministerul Apărării, pentru a reduce presiunea pe bugetele locale.
Măsurile vizează și colectarea veniturilor fiscale. Executarea silită se va extinde asupra indemnizațiilor asistenților personali și, din 2026, asupra venitului minim de incluziune.
