Reprezentanții procurorilor acuză lipsa de transparență și ignorarea argumentelor de fond
În urma întâlnirii de la Palatul Victoria, reprezentanții Asociației Procurorilor din România și ai Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor au transmis că întrevederea nu a fost una constructivă. Potrivit acestora, executivul nu a oferit explicații clare cu privire la impactul real al noilor modificări legislative asupra deficitului bugetar.
De asemenea, participanții din partea sistemului judiciar au remarcat incoerența poziției Guvernului, în contextul în care aceeași lege fusese modificată în 2023 printr-un acord între părți, susținut inclusiv la nivel european.
Premierul nu a oferit, potrivit magistraților, niciun motiv obiectiv pentru care reformele agreate anterior sunt acum considerate greșite. Reprezentanții AMASP au atras atenția asupra faptului că astfel de măsuri, impuse fără consultare și într-un climat legislativ instabil, pun presiune pe sistemul judiciar și afectează direct justițiabilii.
„Cu regret constatăm că executivul nu a dat curs niciunui argument de fond prezentat de reprezentanții magistraților în cadrul întâlnirii. Deși s-a invocat inițial, ca motiv al modificării, impactul bugetar al schemei actuale de pensionare, executivul nu a fost în măsură să ofere niciun fel de explicații clare sau date concrete privind influența noii modificări asupra deficitului bugetar. Mai mult, informațiile prezentate de Guvern ridică semne serioase de întrebare privind acuratețea și fundamentarea lor tehnică. În mod deosebit, Prim-ministrul nu a putut oferi o explicație clară cu privire la motivul pentru care modificarea aceleiași legi în anul 2023 — modificare susținută atunci de executiv și adoptată în urma unui consens cu sistemul judiciar și organizațiile internaționale — este considerată acum greșită. Atunci, toate părțile au agreat necesitatea etapizării creșterii vârstei de pensionare și stabilizarea cuantumului pensiei, în acord cu nevoile sistemului judiciar și cu principiile sustenabilității. Premierul nu a putut indica niciun element obiectiv și cuantificabil care să fi intervenit în perioada scurtă de timp scursă de la acea decizie și care să justifice schimbarea de poziție”, potrivit Asociației Procurorilor.
Avertismente privind efectele negative asupra resursei umane din sistem
Un alt punct critic subliniat de magistrați este efectul potențial al reformei asupra resursei umane din justiție. Asociațiile au transmis Guvernului că reducerea atractivității profesiei, lipsa de predictibilitate și incertitudinea privind condițiile de pensionare riscă să determine un exod de personal calificat.
În opinia lor, într-un context social și economic dificil, în care se estimează o creștere a infracționalității și a litigiilor, un sistem de justiție fragil, cu un deficit de magistrați și resurse, nu va putea face față cererii tot mai mari din partea cetățenilor.
„Aceștia vor fi confruntați cu un sistem de justiție lipsit de profesioniști, cu un deficit de personal și fără resurse suficiente, exact într-un moment în care austeritatea economică și contextul social pot conduce în mod natural la o creștere a infracționalității și a numărului de litigii. AMASP își exprimă profunda îngrijorare față de lipsa de disponibilitate reală a puterii executive de a asculta și înțelege raționamentele tehnice prezentate de profesioniștii sistemului judiciar, reprezentanți ai puterii judecătorești, precum și față de maniera opacă și unilaterală în care este promovată o schimbare cu impact sistemic major”, mai precizează într-un comunicat de presă Asociația Procurorilor.
Poziția Guvernului: eficiență, sustenabilitate și echitate
Premierul Ilie Bolojan a susținut, în urma discuțiilor, că noul proiect de reformă este aliniat normelor europene și urmărește atât echitatea socială, cât și reducerea cheltuielilor publice. Potrivit declarațiilor oficiale, majorarea vârstei de pensionare și modificarea modului de calcul al pensiei vor contribui la sustenabilitatea sistemului. În același timp, Executivul promite introducerea unor perioade de tranziție, pentru a preveni dezechilibrele în resursa umană.
Totodată, premierul a subliniat importanța justiției într-un stat democratic, afirmând că măsurile propuse au în vedere îmbunătățirea calității serviciilor publice oferite de sistemul judiciar, fără a afecta funcționalitatea acestuia.
„Sistemul de justiție are un rol foarte important pentru sănătatea unui stat democratic așa cum este România. Proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților este în linia normelor europene, însă ține cont, totodată, atât de aspecte de echitate socială, normalitate și eficiență, precum și de realitățile bugetare și necesitatea de a reduce cheltuielile de funcționare ale statului”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Un punct central transmis de reprezentanții procurorilor este legat de instabilitatea legislativă. Ei susțin că modificările frecvente și nefundamentate ale legilor care guvernează sistemul judiciar compromit buna funcționare internă și încrederea cetățenilor în actul de justiție. În lipsa unui cadru predictibil și coerent, atât magistrații, cât și beneficiarii serviciilor judiciare, sunt afectați în mod direct.
